Atât sub aspect practic, cât și prin semnificații simbolice, actualele finalizări de autostrăzi, de drumuri expres și de alte căi rutiere oferă o imagine concludentă a ceea ce s-a realizat în anul pe care îl vom încheia în curând și asupra perspectivelor, fie și numai pe termen scurt. Avem în vedere, desigur, capacitatea dovedită de a se materializa proiecte importante, precum și provocările cărora trebuie să le facem față pentru a duce mai departe și a aprofunda ceea ce se dovedește a fi pozitiv, benefic, începând cu nivelul individual și terminând cu ansamblul vieții economico-sociale la scară națională.

Cele mai recente date statistice oficiale vizează procese și fenomene contradictorii ale căror tendințe au fost identificate, din nou, de Banca Națională a României (BNR) în comunicatul recent privind politica monetară. Astfel, se remarcă evoluția produsului intern brut sub impactul creșterii, în continuare, a consumului gospodăriilor populației și desfășurării pe mai departe a procesului investițional, așa cum o atestă formarea brută de capital fix. Se poate, deci, vorbi despre două „motoare” ale creșterii economice, de preferat să funcționeze în continuare prin asigurarea unor ritmuri mai înalte de efectuare a investițiilor, cu importanta lor componentă reprezentată de sectorul construcțiilor.

Alocările bugetare destinate investițiilor publice constituie, desigur, o premisă deosebit de favorabilă pentru mărirea „turației” celui de-al doilea motor al creșterii economice, însă, pentru a se atinge acest deziderat se impune elaborarea unui număr tot mai mare de proiecte fezabile, mai ales a celor finanțate din fonduri europene nerambursabile.

În același timp, analize sectoriale – care s-au înmulțit în ultima perioadă – confirmă rolul esențial al ramurilor și subramurilor purtătoare de progres științifico-tehnic în consolidarea factorilor creșterii PIB, valoarea adăugată creată de respectivele domenii având un incontestabil efect multiplicator în întreaga economie națională. Evident, această tendință se regăsește, direct și indirect, în evoluția competitivității produselor românești.

În sensul menționat, este de remarcat că variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus semnificativ decalajul negativ față de cea a importurilor, consemnând o creștere mult mai pronunțată, soldată cu o reintrare consistentă în teritoriul pozitiv. Drept urmare, creșterea în termeni anuali a deficitului comercial, precum și cea a deficitului de cont curent s-au temperat, rămânând însă ridicate de-a lungul primelor opt luni ale anului.

În ordinea de idei determinată de interacțiunea factorilor pozitivi și negativi apare ca o temă de prim-plan situația de pe piața muncii. Tot BNR a atras atenția asupra faptului că efectivul salariaților a înregistrat mici creșteri în iunie – iulie și a stagnat în luna august, iar rata șomajului BIM s-a mărit pe ansamblul trimestrului III la 5,5%, după descreșterea la 5,1% în iunie și la un nivel mediu de 5,2% în trimestrul precedent. În același timp, sondajele de specialitate indică pe ansamblul trimestrului III un declin important al intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, succedat de o stabilitate a acestora în octombrie, precum și de o accentuare a scăderii deficitului de forță de muncă la începutul trimestrului IV 2024. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal s-a mărit, însă, în iulie – august, la 16,8%, după o mică descreștere înregistrată în trimestrul II, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a urcat la 17,8%.

Întrucât ne referim cu precădere la analizele BNR, reținem, în continuare, o evaluare privind piața monetară interbancară, mai ales din perspectiva necesităților de finanțare a economiei naționale, atât în prezent, cât și în viitorul previzibil. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în septembrie, la 8,4%, de la 7,7%, în august, în principal ca urmare a accelerării creșterii împrumuturilor în lei ale societăților nefinanciare, dar și a creditului în lei acordat populației.

Desigur, n-am epuizat principalele teme de reflecție privind stadiul actual și perspectivele economiei noastre naționale, în special sub impactul riscurilor și incertitudinilor generate de situația geopolitică și de pe piețele externe cele mai importante pentru comerțul internațional al țării noastre. Dar, elementele prezentate ne permit, ele însele, să desprindem în ce direcție se cere acționat, începând cu nivelul micro, pentru fructificarea experiențelor acumulate în anul 2024, astfel încât demarajul în anul viitor să se înregistreze sub auspicii cât mai favorabile, adică să facem față, cu toții, provocărilor și oportunităților care se profilează de pe acum.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)