FIHR: Turismul din România a pierdut 6 milioane de înnoptări și circa 250 milioane de euro, în ultimele luni
Telex » Știri 15 mai 2020
Turismul din România a pierdut, în ultimele luni, 6 milioane de înnoptări şi aproximativ 250 de milioane de euro, a declarat, într-o conferinţă de specialitate, Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), citat de Agerpres. „Situaţia turismului e una foarte complicată. Noi, practic, eram o locomotivă care mergea cu viteză şi, dintr-o dată, am intrat într-un zid. Asta a creat mari probleme şi, practic, în ultimele trei luni, avem 6 milioane de înnoptări pierdute şi undeva la 250 de milioane de euro pe care îi trecem la pierderi. Deci, situaţia în acest moment este dramatică. Probabil multă lume (…) vrea să afle când redeschidem şi cum redeschidem. Multă lume se gândeşte la concediu şi are nostalgia unei vacanţe. Pentru a veni cu un răspuns ar trebui să clarificăm în primul rând posibilitatea de a călători, iar asta se rezolvă printr-un cadru legal şi prin asumare. Odată ce am avea posibilitatea să călătorim, al doilea element pe care ar trebui să-l livrăm este elementul de siguranţă. Pentru asta, noi, industria hotelieră şi colegii noştri din turism, am elaborat mai multe planuri de siguranţă, astfel încât în unităţile noastre să micşorăm riscurile. Cea mai bună în acest sens este că, în cele 40 de hoteluri care au lucrat chiar în perioada de stare de urgenţă, cu personal în carantină sau cu medici în izolare nu a fost niciun focar de infecţie. Asta ar trebui să ne dea mai multă încredere şi să ieşim din această temere că în industria noastră sunt riscuri foarte mari”, a menţionat Călin Ile. Acesta a adăugat că impactul total al nefuncţionării turismului în produsul intern brut al României va depăşi 5%.
„Vehicularea acelor cifre, cum că turismul reprezintă puţin în PIB şi că oricum nu e o mare pierdere că nu se deschide turismul, ar trebui privită cu alţi ochi, pentru că astăzi putem vedea cât de important este turismul în economia naţională, câte sectoare suferă prin faptul că turismul nu funcţionează. Dacă ne uităm la impactul total, nu doar la cel direct al turismului, trecem de la circa 2% în PIB la peste 5 procente pe care le pierdem pentru că turismul nu funcţionează. Nefuncţionarea turismului înseamnă şi peste 100.000 de oameni în şomaj tehnic, cu şanse mici ca mulţi dintre ei să revină la muncă odată cu terminarea perioadei de şomaj tehnic. Asumarea în luarea deciziilor este extrem de înceată şi iată-ne cu o zi înainte de expirarea stării de urgenţă cum nu ştim foarte clar normele care ar putea prevedea prelungirea şomajului tehnic al angajaţilor noştri sau trecerea în diverse ajutoare de muncă activă”, a afirmat Călin Ile.
Preşedintele FIHR a punctat, totodată, că toate ţările sunt la un nivel zero în materie de turism, iar cine va face primul pas în promovare va avea de câştigat. „Dacă sunt şi lucruri bune pe care le-a dus această perioadă este că, în sfârşit, industria turismului s-a unit. Ne-am unit 18 organizaţii patronal-profesionale şi venim cu o strategie care să ne ajute să ieşim, să supravieţuim acestei perioade extrem de complicată şi, în acelaşi timp, să regândim o resetare a turismului. E un moment de cumpănă. Toate ţările sunt la nivel zero în turism şi cine va face primul pas, cine va avea curajul să iasă primul să promoveze turismul va putea câştiga. Trebuie să mergem spre un turism digitalizat, spre un turism durabil, sustenabil şi spre un turism participativ în care să ne implicăm. Astăzi, 6% din joburile din România vin din turism, iar la nivel european procentajul e de 10%. E un an în care fiecare dintre noi avem şansa să ne redescoperim ţara”, a subliniat Ile.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național