Cetățenii și întreprinderile europene vor beneficia de o integrare financiară sporită și de un sistem financiar mai stabil

Comisia Europeană (CE) a publicat o comunicare ce trasează o traiectorie ambițioasă pentru ajungerea la un acord asupra aspectelor restante ale Uniunii Bancare, pe baza angajamentelor asumate de Consiliul UE. Împreună cu Uniunea Piețelor de capital, Uniunea Bancară finalizată va asigura dezvoltarea unui sistem financiar stabil și integrat în UE, iar cetățenii și companiile europene vor beneficia de o integrare financiară sporită.

După cum se știe, în 2012, CE a propus instituirea unei Uniuni Bancare, menită să așeze sectorul bancar pe baze mai solide și să restabilească încrederea în moneda euro. Uniunea Bancară se bazează pe cerințe prudențiale mai stricte pentru bănci. Uniunea Bancară include supravegherea bancară, norme pentru gestionarea băncilor în curs de a intra în dificultate, precum și o protecție mai bună a deponenților. Primii doi piloni au fost finalizați prin instituirea Mecanismului unic de supraveghere (MUS) și a Mecanismului unic de rezoluție (MUR). Uniunea Bancară își poate atinge potențialul maxim și poate pune la dispoziție toate instrumentele necesare pentru a face față unor crize viitoare numai dacă toate componentele sale sunt pe deplin puse în aplicare.

Principalele elemente ale comunicării adoptate zilele trecute se axează pe:

● progrese privind sistemul european de asigurare a depozitelor, astfel încât toți deponenții din cadrul Uniunii Bancare să beneficieze de același nivel de protecție, indiferent de situarea lor geografică, prin intermediul unui sistem european unic de asigurare a depozitelor (EDIS). În acest context, CE a propus o serie de măsuri care ar putea fi întreprinse în ceea ce privește etapele și calendarul de instituire a EDIS. Sunt prevăzute două etape: o etapă mai limitată de reasigurare și apoi etapa de coasigurare. Cu toate acestea, trecerea în această a doua etapă ar fi condiționată de realizarea de progrese în materie de reducere a riscurilor. În etapa de reasigurare, EDIS ar asigura acoperirea necesarului de lichiditate numai pentru schemele naționale de garantare a depozitelor (SGD). Acest lucru înseamnă că ar oferi pentru o perioadă limitată de timp mijloacele necesare pentru a asigura achitarea integrală a plăților în cazul în care o bancă este în criză, în timp ce SGD-urile naționale ar trebui să ramburseze acest sprijin, asigurându-se că eventualele pierderi ar fi în continuare acoperite la nivel național. În etapa de coasigurare, EDIS ar acoperi pierderile tot în mod progresiv.

● un mecanism de sprijin bugetar pentru Uniunea Bancară, prin crearea unui mecanism comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție (SRF) în vederea protejării stabilității financiare. În acest fel s-ar garanta faptul că, la nevoie, după ce investitorii privați au suportat pierderile prin recapitalizare internă, fondul va dispune de resurse suficiente pentru a face față rezoluției unei bănci importante sau mai multor rezoluții bancare în succesiune rapidă. Eventualele costuri ar urma să fie recuperate de la sectorul financiar, astfel încât să se asigure neutralitatea bugetară pe termen mediu. Conform documentului de reflecție al Comisiei privind aprofundarea uniunii economice și monetare, opțiunea cea mai eficientă ar fi obținerea unei linii de credit de la Mecanismul european de stabilitate (MES). Aceste acțiuni vor trebui să se muleze pe pachetul de propuneri anunțat de Comisie cu privire la aprofundarea Uniunii economice și monetare, care va include o propunere de transformare a MES într-un fond monetar european, ancorat în dreptul UE. În acest context va fi, de asemenea, important să se garanteze un proces decizional eficient, care să permită activarea rapidă a mecanismului de sprijin, în situații de ultimă instanță.

● reducerea stocului de credite neperformante, printr-un pachet de măsuri ce urmează a fi adoptat în primăvara anului 2018, care va include: un model pentru societățile naționale de administrare a activelor; măsuri legislative care să asigure dezvoltarea în continuare a piețelor secundare pentru creditele neperformante și să consolideze capacitatea creditorilor de a recupera valoarea creditelor garantate; un raport care va examina oportunitatea prezentării unei propuneri legislative privind introducerea unor mecanisme de sprijin prudențiale statutare care să abordeze problema constituirii insuficiente de provizioane pentru creditele neperformante noi; un set de măsuri care ar putea fi întreprinse pentru a asigura transparența cu privire la situația creditelor neperformante în Europa.

● măsuri pentru titlurile garantate cu obligațiuni suverane, prin prezentarea în 2018 a unei propuneri care să permită dezvoltarea de astfel de titluri. Aceste titluri ar putea permite băncilor să își diversifice deținerile de obligațiuni suverane și ar putea constitui, totodată, o nouă sursă de garanții reale de înaltă calitate, care ar putea fi utilizate în tranzacțiile financiare transfrontaliere.

● asigurarea în continuare a unei supravegheri de înaltă calitate, prin prezentarea unei propuneri ca firmele mari de investiții care desfășoară activități asimilabile celor bancare să fie considerate instituții de credit și să facă obiectul supravegherii bancare. În cadrul Uniunii Bancare, aceste firme ar urma să fie supravegheate în cadrul mecanismului unic de supraveghere, inclusiv de către Banca Centrală Europeană. În acest fel se va garanta faptul că normele prudențiale se aplică în mod consecvent și că atât firmele mari de investiții, cât și instituțiile de credit fac obiectul acelorași standarde ridicate de supraveghere.

(Sursa: Comisia Europeană)

(Copyright foto: skyfish555 / 123RF Stock Photo)