Multe companii analizează modul în care pot fi folosiți microbii pentru a obţine proteine care să acopere nevoile unei populaţii în creştere şi să stimuleze agricultura, iar printre dificultăţile de care se lovesc sunt costuri de producţie crescute şi muncă mai asiduă de convingere a consumatorului, informează Mediafax. Calysta, o companie care a colectat 30 de milioane de dolari, anul acesta, de la investitori precum BP și Cargill, produce hrană pentru peşti din microbi care se proliferează în mod natural, folosind metanul ca sursă de energie, scrie Financial Times. Este una dintre companiile care folosesc puterea unor microbi, precum bacterii, alge şi ciuperci, pentru a hrăni populaţia în creştere şi a da un impuls agriculturii.

Un alt exemplu în acest sens este Sustainable Bioproducts, un start-up cu sediul în Chicago, SUA, care încearcă să obţină proteine comestibile din extremofile - organisme care pot supravieţui în medii extreme -, pe care le colectează din izvoarele termale vulcanice din Parcul Naţional Yellowstone. Compania a reuşit să obţină suma de 33 de milioane de dolari de la o serie de investitori şi speră să lanseze pe piaţa americană înlocuitori de proteine în următoarele 12-18 luni. „Este vorba despre un microb foarte eficient provenind dintr-un mediu steril”, a declarat Thomas Jonas, şeful Sustainable Bioproducts.

Abia în ultimele decenii, cercetătorii au reuşit să înţeleagă adevăratul impact al microorganismelor, inclusiv bacterii, alge şi ciuperci. Se găsesc peste tot pe Terra, inclusiv pe organismele umane, iar, în prezent, antreprenori şi investitori precum Bill Gates şi SoftBank speră ca microorganismele să revoluţioneze sursele de hrană şi agricultura similar modurilor în care au transformat medicina.

În ceea ce priveşte agricultura, un număr din ce în ce mai mare de companii, precum Joyn Bio, Pivot şi Indigo, caută să valorifice microbii care se găsesc pe rădăcini şi în sol pentru a proteja şi a stimula culturile. Aceştia ar putea contribui la reducerea cantităţilor de substanţe chimice folosite în agricultură, menţinând în acelaşi timp rata de productivitate. „Lumea, nu numai comunitatea ştiinţifică, înţelege din ce în ce mai bine că microbii sunt o parte esenţială şi integrată oricărui organism viu”, a spus Mike Miille, şef al Joyn, o companie care dezvoltă microbi modificaţi genetic pentru a înlocui fertilizatorii.

Cu ajutorul unor tehnici avansate la îndemână, precum secvenţierea ADN-ului şi metode de screening, cercetătorii pot să analizeze microbii şi structura acestora. Unele start-up-uri pot recrea microbii prin intermediul ingineriei genetice.

Temerile legate de mediu stimulează domeniul dezvoltării microbilor ca surse de proteine şi alimentare. Înlocuitorii pentru carne din plante, obţinuţi din proteine produse din ingrediente precum boabe de soia şi leguminoase, sunt deja cunoscuţi. Dar, în prezent, companiile se îndreaptă spre fermentarea de înaltă tehnologie pentru a transforma microorganismele în proteine cu ajutorul inteligenţei artificiale şi al biotehnologiei de vârf.

Hrănirea populaţiei în creştere cu resurse în scădere este o problemă din ce în ce mai mare, este de părere Jonas, care se întreabă dacă, în viitor, sursele de proteine vor fi suficiente.

Printre alte companii care folosesc microbi şi metode de fermentare se numără MycoTechnology, care transformă proteine din leguminoase şi orez, descompuse cu ajutorul miceliilor de ciuperci shiitake sau alți fungi, în ingrediente pentru alimente. Microbii sunt o variantă luată în calcul și din cauza temerilor în creștere privind impactul folosirii excesive a substanțelor chimice sintetice asupra mediului. Pesticidele, fungicidele și fertilizatorii folosiţi în agricultura intensivă sunt responsabili pentru reducerea fertilității solului, iar apele reziduale deversate în mare sunt la nivel larg acceptate drept cauză pentru „zonele moarte” întâlnite de-a lungul coastelor.

„Vrem să obținem produse pe cale biologică, nu din petrol sau combustibili fosili”, a spus Sarah Bloch, cercetător la Pivot, o companie care produce fertilizatori din microbi, ce pot contribui la reducerea gazelor cu efect de seră și a cantităților de substanțe chimice deversate în ape.

Investițiile în astfel de companii au crescut cu aproape 40% în 2018, comparativ cu 2017, la 511 milioane la nivel global, potrivit PitchBook, furnizor de date în domeniu.

Noul interes pentru microorganisme utile pentru agricultură vine pe fondul unei creșteri a utilizării gazelor de șist în SUA, ceea ce a redus cererea pentru biocombustibili, motiv pentru care cercetătorii s-au orientat spre alte domenii. În mod tradițional, s-au îndreptat spre domeniul farmaceutic, dar unii au ales sectorul agricol și al producției de alimente.

Totuși, folosirea microorganismelor în acest mod implică și dificultăți, precum costuri de producție mai mari și o muncă de convingere a consumatorului mai intensă. Noile produse și tehnologii folosite în agricultură sunt privite cu scepticism de fermieri, care, în trecut, au fost dezamăgiți de eficacitatea scăzută a fertilizatorilor bio.

Microbii din sol și plante tind să necesite condiții și zone specifice. Descoperirea unor microbi „universali” necesită timp, la fel și colectarea datelor care să convingă fermierii că un produs de acest tip va avea eficacitatea unuia sintetic echivalent, spun experții în agricultură. Este valabil şi pentru timpul necesar lansării produselor pe piaţă.

Totuşi, agricultura şi industriile alimentare se confruntă cu un număr în creştere de investitori, precum şi cu presiuni venite din partea consumatorilor şi a autorităţilor de a reduce impactul asupra mediului.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)