Marea Nordului ar urma să devină în curând cea mai mare centrală energetică verde din lume, potrivit unui proiect grandios anunțat de nouă state din regiune în luna aprilie, transmite Financial Times, preluat de Agerpres. Conform declarației de la Oostende, nouă țări europene s-au angajat să crească de zece ori capacitatea de producție ecologică de energie în Marea Nordului, de la 30 de GW putere eoliană instalată în prezent la 300 de GW în 2050.

Însă această declarație retorică a primit imediat un duș rece din partea industriei, în condițiile în care peste 100 de companii au avertizat că Europa nu are capacitatea de a pune în practică aceste angajamente. Unul dintre cele mai importante obstacole, potrivit asociației Wind Europe, este lipsa de muncitori calificați.

"Investițiile singure nu vor fabrica turbinele centralelor eoliene, nu vor naviga vasele și nici nu vor opera parcurile eoliene. Mai mult decât orice, guvernele naționale trebuie să pună la punct competențele necesare", susține Wind Europe.

Aceste comentarii scot în evidență una dintre cele mai mari amenințări la adresa tranziției verzi. Pe de o parte, teama că vor fi pierdute locuri de muncă face guvernele reticente la ideea de a muta muncitori din vechile industrii, cum s-a văzut în cazul opoziției Germaniei la proiectul vizând interzicerea completă a vânzărilor de automobile cu motoare pe combustie, începând din 2035. Pe de altă parte, lipsa de competențe și mână de lucru calificată ar putea afecta dezvoltarea de noi industrii și ar prelungi eforturile urgente de care este nevoie pentru a pune la punct locuințe și clădiri comerciale mai eficiente din punct de vedere energetic.

Chiar când guvernele europene se tem că vor pierde locuri de muncă high-tech în fața subvențiilor oferite de americani, dovezile sugerează că aceleași guverne europene nu reușesc să pregătească suficienți muncitori pentru sarcini mai banale precum instalarea de pompe de căldură și izolație.

"Oamenii nu își dezvoltă competențe verzi într-un ritm care să fie suficient de rapid pentru atingerea obiectivelor climatice", spune Sue Duke, director de politici publice la rețeaua profesională LinkedIn.

Datele LinkedIn sugerează că angajările pentru locuri de muncă verzi bat pasul pe loc, atât în SUA, cât și la nivel global, pe fondul încetinirii pieței muncii. Estimările cu privire la amploarea provocării variază enorm pentru că nu există încă o definiție acceptată de toată lumea cu privire la ce înseamnă "un loc de muncă verde".

Unii cercetători numără doar persoanele care sunt angajate în sectoare care au legătură directă cu tranziția la emisii zero, precum energie regenerabilă sau producția de vehicule electrice, și susțin că ponderea locurilor de muncă verzi este mai mică de 5% dintre persoanele ocupate din economiile dezvoltate. Alți cercetători urmează o abordare diferită și analizează ocupațiile care includ sarcini care au legătură cu economia verde. Acestea pot fi locuri de muncă dedicate energiilor verzi, precum cei care instalează panouri fotovoltaice dar pot include și ocupații tradiționale în care oamenii adoptă din ce în ce mai mult sarcini verzi, precum un arhitect care trece la un design mai eficient din punct de vedere energetic, dar și poziții precum chimiști sau hidrologi, pentru care există o cerere mare ca urmare a tranziției energetice. Utilizând această definiție mai largă, unele studii susțin că până la o cincime din locurile de muncă pot fi considerate "verzi".

Întrebarea principală care se pune este dacă noile locuri de muncă vor fi văzute ca fiind la fel de bune ca și cele vechi.

Până acum, consensul general era că locurile de muncă verzi necesită competențe mai mari și sunt mai bine plătite. Cu toate acestea, un studiu publicat la începutul anului de către Grantham Research Institute pune sub semnul întrebării acest lucru. Pe baza analizei unor date din SUA și Marea Britanie, autorii studiului au descoperit că locurile de muncă verzi necesită competențe tehnice, manageriale și sociale mai mari decât alte locuri de muncă, dar cu toate acestea nu sunt neapărat mai bine plătite.

"Problema reală pentru cei care lucrează în domeniul combustibililor fosili este că sunt plătiți mai bine decât pentru un loc de muncă verde, așa că tranziția este dificilă chiar dacă setul de competențe este similar", spune Francesco Vona, unul dintre autorii studiului. Vona precizează că lipsa de investiții în recalificarea muncitorilor este un alt obstacol în atingerea obiectivelor guvernelor pentru reabilitarea energetică a locuințelor. "Pentru izolații și astfel de sarcini, au nevoie să învețe noi lucruri iar industria construcțiilor nu investește în pregătirea la locul de muncă", spune Francesco Vona.

Cu toate acestea, Anna Valero, cercetător la Centre for Economic Performance, spune că salariile în economia verde ar putea să crească rapid în SUA, grație stimulentelor din programul Inflation Reduction Act lansat de administrația Biden, care va duce la creșterea cererii pentru competențe. Guvernele europene ar putea învăța din abordarea SUA, oferind stimulente fiscale suplimentare companiilor care plătesc salarii mai mari și angajează ucenici, este de părere Anna Valero. Dar va fi nevoie de asemenea de o atenție mai mare pentru elaborarea unor cariere profesionale în sectoare care este posibil să vadă o perioadă intensă de lucrări de instalare, după care munca se va reduce doar la lucrări de mentenanță.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)