Companiile nu numai că nu s-au capitalizat în ultimii patru ani, dar au și scos din rezervele făcute anterior, ponderea dividendelor în total profituri în cazul economiei reale fiind de 107%, a afirmat, la un eveniment de specialitate, directorul adjunct al Direcției Stabilitate Financiară din Banca Națională a României (BNR), Florian Neagu, citat de Agerpres. "Sectorul bancar, așa cum vedeți din cifre, are și un grad bun de acoperire a pierderilor așteptate cu provizioane, are și un grad bun de acoperire a pierderilor neașteptate cu capitaluri și ne-am așteptat să vedem o pregătire rezonabilă și din partea sectorului real. De exemplu, a folosi perioadele bune care s-au manifestat în anii anteriori de a-și consolida solvabilitatea firmelor. Știți că avem o mare vulnerabilitate în economie, o pondere foarte mare de companii subcapitalizate și așteptările noastre ar fi fost ca în anii anteriori, când profiturile au fost semnificative în economia reală, să vedem o parte din aceste profituri capitalizate. Dacă ne uităm însă ce s-a întâmplat în ultimii 4 ani, constatăm că ponderea dividendelor în total profituri în cazul economiei reale a fost de 107%, ceea ce înseamnă că nu numai că nu s-a capitalizat economia, dar s-a și scos din rezervele făcute în anii anteriori", a declarat Neagu, la ZF Bankers Summit, a XII-a ediție.

În opinia sa, situația este o sursă de îngrijorare, pentru că vine pe un fond structural al vulnerabilității de subcapitalizare cronică a economiei.

"Spre comparație, sectorul bancar din România a avut și el ani buni de profitabilitate, dar ponderea dividendelor în total profit este undeva de 47%, ceea ce înseamnă că mai bine de jumătate din tot profitul obținut de sectorul bancar nu a fost distribuit către acționari, ci a fost distribuit către capitalizarea băncilor", a explicat el.

Potrivit acestuia, canalul principal de risc vine din direcția companiilor nefinanciare, iar rata creditelor neperformante din această direcție a fost cea mai mare. Astfel, rata creditelor neperformate generată de companii a fost, în medie, în Uniunea Europeană, la apogeu, de peste 22%.

Neagu a precizat că firmele din România preferă să apeleze la credite comerciale în mai mare măsură față de cele din Europa. Acest lucru ar putea să pară o strategie bună, dar o analiză mai atentă arată că rata de neperformanță la creditele comerciale este de trei ori mai mare față de cea la creditele bancare.

De asemenea, reprezentantul BNR a prezentat în cadrul conferinței rezultatele ultimului Eurobarometru legat de deținerile de produse financiare în ultimii doi ani în România versus Uniunea Europeană.

Conform prezentării, apetitul populației la nivel european pentru plasamente în criptoactive este în creștere semnificativă, la 6%, dar în România ajunge la 8%. Florian Neagu a explicat că aceste criptoactive, dacă ținem cont de modul în care au evoluat până în prezent, au o volatilitate de opt ori mai mare decât cele mai volatile active financiare tradiționale. "Criptoactivele au o legătură mai mult decât modestă cu economia reală. Nu finanțează mai deloc investiții în economia reală. Sunt, așa cum am văzut din statisticile europene și internaționale, (orientate - n. r.) către speculații, fraudă sau spălare de bani. În aceste condiții în care populația din România are dețineri de criptoactive peste media europeană, poate genera unele probleme și provocări pentru sistemul financiar. Pentru că în loc să plasezi banii în piața de capital, în fonduri de pensii sau depozite bancare, dacă ai un apetit mai scăzut, mergând în criptoactive, capacitatea de dezvoltare a sistemului financiar, care oricum e pe ultimul loc în Europa, poate fi afectată", a susținut Florian Neagu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)