Restanțele la plată generate de firmele din România, aflate în insolvență, au ajuns la 42,6 miliarde de lei, în 2021, ceea ce înseamnă 53% din totalul problemelor la plată din întreaga economie, a declarat, într-o conferință de specialitate, directorul adjunct al Direcției Stabilitate Financiară din Banca Națională a României (BNR), Florian Neagu, citat de Agerpres. "Gestionarea procesului de insolvență e foarte importantă, pentru că restanțele pe care le generează la plată firmele în insolvență sunt importante, deși ca număr acestea prezintă o mică minoritate ca volum de probleme la plată în economie. Cifrele sunt considerabile și în creștere. De exemplu, dacă acum zece ani restanțele la plată generate de firmele în insolvență reprezentau 29 de miliarde de lei, la sfârșitul anului 2021 ajung la 42,6 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 53% din totalul problemelor la plată din întreaga economie. Același mesaj și pentru sectorul bancar: firmele care sunt în insolvență au o pondere redusă în totalul creditelor acordate de bănci, undeva la 2%, dar când ne uităm la ponderea în totalul creditelor neperformante, cifra e de 20%. În foarte multe țări sunt așa-numitele firme «zombi», care reușesc să mai supraviețuiască prin diverse soluții în economie. Dacă tragi linie, efectele nefavorabile pe care le generează sunt semnificativ mai mari decât efectele favorabile acestei supraviețuiri", a spus Florian Neagu.

Oficialul BNR a punctat, totodată, faptul că, în România, companiile în insolvență aveau, la nivelul anului 2022, capitaluri proprii negative în valoare de 55 miliarde de lei.

"Firmele care sunt în insolvență au capitaluri proprii negative, am calculat noi pentru anul 2022, de 55 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că aceste firme ar trebui să aducă 55 de miliarde de lei doar pentru a respecta cerința minimă legală privind capitalizarea, care nici măcar nu este mare, de 200 de lei, neschimbată din 1991. Prin urmare, ca să te ajute ceilalți creditori, cred că primul mesaj este să arăți că poți să te ajuți tu, să crezi în continuare în firmă și măcar să o capitalizezi la nivelul minim solicitat de lege. În 2018, Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială a recomandat autorităților să revizuiască legislația privind insolvența. Acum, în contextul Directivei europene, așteptările sunt ca acea revizuire să capete mai multă putere. De asemenea, anul trecut, același comitet a recomandat să se demareze, împreună cu mediul universitar și cu autorități, societățile de profil, o campanie de conștientizare în rândul antreprenorilor. Banii pe care acționarii ar trebui să-i aducă în firmă pentru ca nivelul de capital să ajungă la valoarea minimă reglementată este cam cât toate fondurile pe care noi ne așteptăm să le luăm pe culoarul PNRR. E vorba de multe zeci de miliarde de euro și numărul de firme în această situație nu este mic. Cam o treime din toate companiile care sunt active în România sunt în această situație, adică nu respectă prevederile minime din Legea 31 privind nivelul de capitalizare", a subliniat Florian Neagu.

Conform datelor prezentate de directorul BNR, numărul de insolvențe înregistrat la nivel național a scăzut, în ultimii cinci ani, până la 32.000.

"Deși Uniunea Europeană s-a confruntat în ultimul deceniu cu numeroase crize importante, unele chiar suprapuse de la criza COVID, criza energiei, războiul din prezent, numărul de insolvențe la nivelul statelor membre s-a menținut la valori decente, rezonabile, autoritățile având un rol important în a sprijini economia. Dacă ne uităm la cifrele aferente României, numărul de insolvențe, în ultimii 7-8 ani, se menține scăzut. Nu sunt convins că acesta este un mesaj bun, pentru că insolvența are rolul de a reîmprospăta economia, de a scoate facil firmele care nu mai sunt viabile și de a face loc în analizele de sănătate financiară ale companiilor din România. Stocul numărului de insolvențe în România, în ultimii ani cinci ani, este de la aproape 40.000 la sfârșitul anului 2017, la vreo 32.000, anul acesta. Care sunt firmele care intră în insolvență? Uitându-ne pe o fereastră mai lungă, de un deceniu, nu este ceva care să producă surprize. Sunt firmele care acționează în special în domeniul serviciilor, care nu presupun un nivel de cunoaștere prea ridicat. Conform statisticilor europene, sunt grupate companiile de comerț, transporturi, depozitare", a precizat Florian Neagu.

Acesta a adăugat că, în timp ce firmele de stat și cele cu capital străin și-au îmbunătățit, în ultimii ani, partea de capitalizare, companiile cu capital autohton cunosc o deteriorare, "ceea ce, din nou, este un semnal de alarmă, întrucât, pentru a avea o creștere economică robustă și un ciclu financiar adecvat, este nevoie ca toate cele trei tipuri de categorii de firme de care am spus să aibă o evoluție echilibrată în valoarea adăugată".

"Prin urmare, posibil să fie necesare soluții pentru a sprijini firmele cu capital autohton, astfel încât rolul lor în cadrul economiei și sistemului financiar să se consolideze", a punctat Florian Neagu.

Potrivit Registrului Comerțului, numărul companiilor din România care au intrat în insolvență, în 2022, a crescut cu 8,2%, până la 6.649 de companii, cu 16,8% peste minimumul istoric atins în 2020, de 5.694 de companii.

În același timp, numărul companiilor suspendate a crescut cu 20,6% față de 2021, la 15.700 de entități, iar radierile și dizolvările s-au majorat cu 14,6%, la 112.959 de companii.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)