Florin Cîțu: Guvernul a discutat un proiect de OUG privind măsuri structurale; punctul de pensie va crește de la 1 ianuarie 2022
Telex » Știri 11 februarie 2021
Guvernul a discutat, în primă lectură, un proiect de ordonanţă de urgenţă care cuprinde mai multe măsuri structurale, creşterea punctului de pensie fiind prevăzută de la 1 ianuarie 2022, a declarat prim-ministrul Florin Cîţu, citat de Agerpres. „În şedinţa de Guvern (de miercuri – n.r.) am avut discuţii despre ordonanţa de urgenţă pe care am anunţat-o cu măsurile pe care vrem să le luăm pentru a reduce din cheltuielile structurale. Ordonanţa de urgenţă este încă în avizare, deci, acum, a fost în primă lectură. (...) De ce a fost important să luăm aceste măsuri. Ştiţi foarte bine, (...) vorbim despre un punct de pensie care a fost modificat, modul în care creştea punctul de pensie (…) a fost pus în septembrie. Rectificăm, corectăm această problemă şi vom creşte punctul de pensie de la 1 ianuarie 2022, aşa cum a fost şi până acum”, a afirmat Florin Cîţu.
Premierul a susţinut că anul acesta punctul de pensie este mai mare decât cel mediu din 2020. „Trebuie să fie foarte clar că anul acesta punctul de pensie este 1.442 de lei, mai mare decât a fost punctul de pensie mediu anul trecut, de aproape 1.280, în jur de 1.300, să spunem, dar mult mai mic decât este anul acesta. Anul trecut sau anul acesta, de fapt, efortul suplimentar prin creşterea pensiilor anul acesta, la acest punct de pensie la 1.442, efectul suplimentar este deja de opt miliarde de lei. Deci, deja am început bugetul cu opt miliarde de lei în plus, deci 19,2 miliarde de lei mai mult decât în 2019. Deci, în 2020 şi 2021 efortul cu plata pensiilor este de 19,2 miliarde de lei şi vorbim aici de o criză economică fără precedent în 2020 şi o perioadă de revenire în 2021”, a explicat premierul.
El a vorbit şi despre efortul bugetar privind cheltuielile cu asistenţa socială şi salariile. „Mai mult, avem în ceea ce priveşte cheltuielile cu asistenţa socială, cât şi cele cu salariile, ştiţi foarte bine că s-au dublat (în ultimii patru ani, n.r.). Au pornit de la 56 de miliarde de lei la finalul lui 2016 şi au ajuns la 110 miliarde de lei la finalul lui 2020. Este nevoie de măsuri structurale şi am anunţat câteva dintre acestea. Ştiţi foarte bine că evoluţia economiei României, din păcate, este sub lupa investitorilor străini, sub lupa agenţiilor de rating şi datorită sau din cauza măsurilor luate (…) în perioada 2017 - 2019, România este singura ţară din Uniunea Europeană care este în procedură de deficit excesiv”, a menţionat Florin Cîţu.
Potrivit acestuia, în criza din 2008, majoritatea ţărilor din UE sau o mare parte dintre ele erau în procedură de deficit excesiv. „Astăzi, România este singura ţară. Mai mult, în 2021, majoritatea ţărilor din UE vor reduce deficitul aproape de 6%, un efort mult mai mare. Deci, şi noi trebuie să ne facem partea, mai ales că suntem singura ţară care este în procedură de deficit excesiv. Cred că trebuie să lăsăm ipocrizia de o parte şi trebuie să ne dăm seama că aşa nu se mai poate şi nu putem să mergem mai departe. Vorbim de cheltuieli care nu pot fi susţinute de această economie, cheltuieli care au fost crescute din pix în ultimii patru ani de zile şi care, bineînţeles, nu sunt tăiate, dar sunt plafonate, pentru a putea merge mai departe. Am spus Comisiei Europene, am spus agenţiei de rating, am spus tuturor investitorilor că în 2021 vom recalibra finanţele României şi vom începe cu o creştere a veniturilor, care anul acesta este de aproape 13% faţă de anul trecut şi o plafonare a cheltuielilor. Cheltuielile cresc cu doar 5%, în condiţiile în care PIB-ul nominal este estimat să crească doar cu 7%. Încercăm în aceste condiţii să menţinem lucrurile sub control”, a precizat premierul.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național