Florin Dragu (BNR): Valoarea creditării „verzi” pentru companii a ajuns la 5 miliarde de lei, în martie
Numărul 21, 29 mai - 4 iun. 2024 » Analize și sinteze
Creditele "verzi" acordate companiilor în România s-au cifrat la valoarea de 5 miliarde de lei, în luna martie a acestui an, în creștere anuală de 129%, a declarat, într-o conferință de specialitate, Florin Dragu, șef serviciu Direcția Stabilitate Financiară din Banca Națională a României (BNR), citat de Agerpres. "La momentul actual, creditarea «verde» este încă o piață în informare și, de asemenea, are un potențial ridicat pentru creșterea nivelului de intermediere financiară. Cele mai recente date, aferente lunii martie 2024, ne arată că valoarea acestora se setează undeva la 5 miliarde de lei, pe partea de companii, în creștere semnificativă. Dacă ne uităm cu un an în urmă, ritmul este undeva la 129%. De asemenea, pe partea de flux vedem faptul că acesta reprezintă cam 5% din totalul de împrumuturi «verzi», însă, dacă ne uităm în perspectiva întregului portofoliu, vedem că stocul de finanțare este încă la un nivel relativ redus, cam 3% din total împrumuturi acordate companiilor. Din perspectiva distribuției, majoritatea împrumuturilor se duc pe partea de clădiri «verzi», respectiv cam jumătate din finanțarea «verde». Următorul segment este reprezentat de cel al electricității și sistemelor de încălzire-răcire, urmat de partea de eficiență energetică", a subliniat Florin Dragu.
Potrivit reprezentantului BNR, pe segmentul creditelor ipotecare "verzi", valoarea acestora a ajuns la aproximativ 8 miliarde de lei, în creștere de 69%, în termeni anuali, și reprezintă circa 8% din totalul portofoliului de împrumuturi.
În ceea ce privește obligațiunile "verzi", datele prezentate de Florin Dragu arată că, în România, cuantumul s-a situat la 720 de milioane de euro, în 2023. "Această sumă este cumva valoarea cumulată a ceea ce se realizase în ultimii doi ani, din perspectiva inițiativelor pe care noi le realizăm. BNR a întreprins mai multe acțiuni pe acest palier care urmărește o creștere a gradului de conștientizare cu privire la efectele riscurilor climatice și, de asemenea, cu privire la îmbunătățirea disponibilității datelor privind creditarea "verde".
Aceasta vizează atât să sprijine instituțiile financiare în tranziția verde, cât și companiile nefinanciare prin creșterea capacității acestora de înțelegere a riscurilor climatice și de a le spori gradul de pregătire pe termen lung pentru a fructifica toate aceste oportunități (...)", a menționat oficialul BNR.
Acesta a făcut referire și la rezultatele unui sondaj derulat la nivel semestrial în rândul a aproximativ 12.000 de companii din România, pentru a afla capacitatea de identificare a efectelor riscurilor climatice. "Gradul de conștientizare, dar și capacitatea de identificare a efectelor riscurilor climatice este încă incipientă și semnificativ mai redusă în cadrul IMM-urilor, comparativ cu companiile de dimensiuni mari. Dacă ne uităm la gradul de răspuns, vedem că 50% dintre companiile mici au răspuns, în timp ce la nivelul corporațiilor ponderea este undeva la 80%. Din perspectiva accesului la finanțare, cam 60% dintre firmele respondente consideră că acesta nu va fi afectat de schimbările climatice. Am observat faptul că băncile au făcut progrese semnificative în ultimii trei ani în ceea ce privește integrarea acestor elemente în gestionarea riscurilor. Practic, majoritatea instituțiilor - cam 80% dintre acestea - au răspuns că utilizează standarde internaționale și circa 10% că intenționează să le implementeze în următorul an. Comparativ, acum doi ani, când am derulat același chestionar, ponderea era undeva la 30%", a afirmat Florin Dragu.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național