Florin Neagu (BNR): Modul de finanțare a economiei autohtone se caracterizează prin comportamente la prima vedere paradoxale
Telex » Știri 8 februarie 2023
Modul de finanțare a economiei autohtone se caracterizează prin niște comportamente la prima vedere paradoxale, România având cel mai scăzut grad de intermediere financiară, dar și cel mai înalt ritm de creștere a creditării, a declarat Florian Neagu, director adjunct în cadrul Direcției Stabilitate Financiară a Băncii Naționale a României (BNR), citat de Agerpres. "Modul de finanțare a economiei autohtone se caracterizează prin niște comportamente la prima vedere paradoxale. Pe de o parte avem cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, respectiv ponderea creditului bancar în Produsul Intern Brut este de departe la cel mai redus nivel și așa este în ultimele două decenii, nu este ceva care a apărut în ultima perioadă. Iar a doua evoluție este că atunci când ne uităm pe dinamica finanțării acordate firmelor în ultimii doi - trei ani, tot așa, în comparații europene, avem de departe cel mai înalt ritm de creștere a creditului dat firmelor", a precizat Florian Neagu, la conferința "Banii României producătoare - finanțarea economiei private".
Potrivit sursei citate, capitalurile proprii reprezintă principalul element al pasivului firmelor din România, fiind un element esențial atunci când judeci gradul de bancarizare. El susține că partea pozitivă din ultimii 5 ani o reprezintă majorarea capitalizării economiei, iar ponderea capitalurilor proprii în total pasive a crescut de la 30% în 2016 la 37% în 2021. Cu toate acestea, deficitul de capitalizare în economia României rămâne la un nivel cronic, existând peste 200.000 de firme care nu reușesc să îndeplinească nivelul minim de capitalizare cerut de lege, de 200 de lei. Suma pe care antreprenorii ar trebui să o aducă pentru a-și capitaliza propriile companii este semnificativă, aproape 136 de miliarde de lei, o sumă echivalentă cu fondurile pe care le-am putea atrage pe canalul PNRR.
Directorul adjunct în cadrul Direcției Stabilitate Financiară a BNR a făcut referire și la datoriile comerciale, menționând că rata restanțelor la aceste tipuri de datorii este triplă față de cea a creditelor neperformante.
În ceea ce privește tipologia firmelor finanțate de bănci, datele prezentate de oficialul băncii centrale arată că peste 70% din portofoliul de credite este acordat companiilor cu capital autohton. Firmele cu capital străin se finanțează preponderent din exterior.
De asemenea, Florian Neagu a făcut referire la rolul programelor guvernamentale implementate până în prezent pentru a stimula finanțarea firmelor. Stocul de asemenea credite a ajuns la aproape 30 de miliarde de lei, iar ca flux, aproape jumătate din creditele date în economie în ultimul an reprezintă împrumuturi date prin asemenea programe.
El a adăugat că la aceste programe apelează firme care prestează servicii cu un grad de cunoaștere mai slab sau firme care generează valoarea adăugată mai scăzută.
"Este mesajul pe care l-am dat și noi de la Banca Națională încă din 2020. Considerăm că programele guvernamentale care sprijină finanțarea companiilor sunt bune, dar ar fi bine să fie mai bine croite, în funcție de ce îți propui să dezvolți. Ar fi fost la fel de bine dacă ar fi existat o politică industrială care să orienteze perspectiva autorităților și să orienteze o viziune de dezvoltare a țării", a declarat directorul BNR.
Nu în ultimul rând, Florian Neagu a menționat că ar fi ideal ca o mai mare parte din finanțare să se ducă spre firmele care pot echilibra într-o oarecare măsură deficitul de cont curent. Acesta susține că în majoritate covârșitoare finanțările sunt acordate firmelor neimplicate în comerțul exterior.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național