Strategia de dezvoltare la nivel european, dar și la nivelul țării noastre, trebuie să vizeze în principal investițiile, pentru că obiectivul final de retehnologizare, de digitalizare sau de relocare a producției nu s-a schimbat, ci doar a fost amplificat de conflictul pe care îl avem la graniță, a afirmat ministrul Economiei, Florin Spătaru, citat de Agerpres. „Cred că este bine să avem o imagine de ansamblu a situației economice în acest moment, la nivel european, dar, de asemenea, și la nivelul țării noastre. Practic, avem un conflict care amplifică câteva fenomene economice care s-au manifestat deja din anul 2020, din momentul în care am trecut în prima etapă a pandemiei. Vedem o întrerupere a lanțurilor de producție, vedem o întrerupere a lanțurilor de aprovizionare, vedem situații cu care, probabil, nu ne-am imaginat că ne vom confrunta vreodată. Atât timp cât a existat acest fenomen al globalizării, atât timp cât fluxurile de aprovizionare erau realizate fără a ține cont de impactul regional sau de contextul geopolitic, în acest moment ne trezim în situația în care aceste procese sau această strategie a Europei să fie invalidată. Pe de altă parte, avem sancțiuni pe care România, ca stat membru al Uniunii Europene, le implementează, care duc să amplifice, de asemenea, criza energetică pe care o parcurgem. Practic, companiile românești simt un astfel de impact și, în acest moment, încearcă să găsescă variante alternative care să ducă la soluționarea unor astfel de probleme”, a menționat Florin Spătaru, la un eveniment de specialitate.

Ministrul Economiei a atras atenția că, în contextul în care Ucraina, un mare producător și un exportator agricol important, dar și un mare furnizor de materii prime, în acest moment „are economia blocată și, practic, fluxurile de aprovizionare se regândesc, se repoziționează în bazinul Mării Negre”, România nu reușește să facă față unui flux atât de mare de marfă.

„Este normal să se întâmple un astfel de lucru, nu puteam să fim pregătiți pentru o redirecționare masivă a acestor fluxuri de producție și, în ciuda eforturilor pe care le facem, va mai dura ceva până când vom reuși să acoperim necesarul de fluxuri de marfă pe care ar trebui să-l redirecționăm din această zonă de conflict. În acest context, strategia de dezvoltare la nivel european, dar și la nivelul țării noastre, trebuie să vizeze în principal investițiile pentru că, practic, obiectivul final de retehnologizare, obiectivul final de digitalizare sau de relocare a producției, nu s-a schimbat din 2020, nu s-a schimbat din 2021, ci doar a fost amplificat de acest conflict pe care îl avem la graniță și, în acest context, asigurarea fluxurilor financiare pentru aceste investiții devine din ce în ce mai importantă”, a subliniat ministrul.

În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ministrul Economiei consideră că acesta a fost scris într-un moment în care suprapunerea acestor crize nu era atât de vizibilă și, atunci, „bineînțeles că discuțiile privind investițiile care urmează să fie făcute în economia europeană și în economia românească vor trebui să fie renegociate sau eventual vor trebui să fie rediscutate cel puțin pentru a valida strategia pe termen lung”.

„Sunt bani europeni care vor trebui absorbiți de economia românească pentru a continua procesul investițional. De asemenea, sunt schemele de ajutor de stat pe care fiecare țară le pune la dispoziție pentru a absorbi o parte din strategiile de relocare sau strategiile de dezvoltare, astfel încât să securizăm lanțurile de aprovizionare, care vedem că în acest moment sunt afectate masiv de ceea ce se întâmplă și vom mai avea bineînțeles finanțările care vin din partea băncilor sau din partea pieței de capital”, a mai spus Florin Spătaru.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)