Strategia pentru economia circulară ar urma să fie adoptată prin Hotărâre de Guvern, în luna septembrie, conform calendarului, urmând ca planul de implementare a acelei strategii pe economie circulară să fie finalizat până în luna mai 2023, a anunțat ministrul Economiei, Florin Spătaru, citat de Agerpres. El a subliniat că, în ceea ce privește Strategia pe economie circulară, „cel puțin un prim draft este în acest moment în transparență decizională - pentru că avem acolo un fond relativ mic alocat de 2 milioane de euro pentru proiecte pilot, pe competitivitate”.

„În ceea ce privește strategia pe economie circulară, am reușit să aliniem două direcții principale. Există o strategie pe economie circulară care a fost promovată la nivelul Secretariatului General al Guvernului, elaborată în ultima perioadă, la care Ministerul Economiei a venit cu câteva comentarii, pentru că noi considerăm că această strategie pe economie circulară trebuie să fie una pragmatică, aplicată, în funcție de realitatea economiei românești. Pentru asta, în cursul acestei luni, vom veni în transparență decizională cu un proiect care are finanțare de 2 milioane de euro pe anumite direcții de economie circulară. De asemenea, noi am venit și am făcut comentarii pe acea strategie și au fost adăugate obiective suplimentare. Conform calendarului pe care ni l-am asumat, în luna septembrie, Strategia pentru economia circulară ar urma sa fie adoptată prin Hotărâre de Guvern, urmând ca planul de implementare a acelei strategii pe economie circulară să fie finalizat până în luna mai 2023. Acolo Ministerul Economiei va juca un rol important pentru că mi se pare absolut normal ca Ministerul Economiei să coordoneze, împreună cu alte ministere de resort, această zonă”, a menționat Florin Spătaru, la un eveniment de specialitate.

Pe de altă parte, ministrul Economiei a subliniat că România are câteva zone în care poate deveni lider de piață, exemplificând industria prelucrătoare, industria aluminiului sau procesarea produselor agricole. „În acest moment, împreună cu cei din Comisia Europeană și cu celelalte state europene, putem să spunem că România are câteva zone în care poate deveni lider de piață. Și aici ne referim la zona prelucrătoare, segmentul prelucrător, pentru că avem câteva sectoare industriale pe care România le poate promova corespunzător. Vorbim de industria metalurgică, vorbim de industria aluminiului, de materii prime pe care România le produce la un nivel competitiv și care pot asigura piața unică europeană. Pe de altă parte, vorbim de procesarea produselor agricole pentru că, de foarte mulți ani, am preferat să devenim furnizori de materie primă și să investim ceva mai puțin în lanțurile de valoare, într-o astfel de zonă. E o oportunitate în acest moment. Conflictul de la graniță ne arată din ce în ce mai clar că asigurarea plus valorii în producția agricolă, știind că suntem mari producători de grâu, de cereale sau producători de floarea-soarelui, aceste zone ar trebui să se regăsească corespunzător atât în bugetele naționale, cât și în fondurile europene și alocările de fonduri în perioada următoare”, a precizat ministrul.

El a subliniat că, de asemenea, avem câteva zone pe care România le-a explorat la un moment dat și în care nu a mai jucat un rol important la nivel european. „Și aici vorbim de ceea ce spuneam anterior de zona semiconductorilor sau de zona materiilor prime non energetice. Am avut sectoare economice care au funcționat la un moment dat pe baza unor licențe sau pe baza unor exploatări, ținând cont de infrastructura pe care o aveam în anii 70-80, dar acum putem să redevenim jucători majori în această piață”, a adăugat Florin Spătaru.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)