Datoria publică este mai mare și crește mai rapid decât se preconiza înainte de pandemie, impulsionată în principal de SUA și China, primele două economii ale lumii, a declarat principalul expert fiscal de la Fondul Monetar Internațional, Vitor Gaspar, transmite Reuters, preluată de Agerpres. 60% din țări sunt așteptate să înregistreze o scădere a raportului datorie publică/Produs Intern Brut până în 2028, după creșterile care au avut legătură cu COVID, însă un număr semnificativ de mari economii, inclusiv Brazilia, China și SUA, se confruntă cu o majorare rapidă a raportului datorie-PIB.

Vitor Gaspar, directorul departamentului pentru afaceri fiscale de la FMI, a spus zilele trecute că datoria publică mondială a urcat până la aproape 100% din PIB în 2020, după care a înregistrat cel mai puternic declin din ultimii 70 de ani până în 2022, chiar dacă a rămas la aproximativ opt puncte procentuale peste nivelul de dinainte de pandemie.

În loc să se normalizeze, acest indicator este așteptat să înceapă să crească din nou în acest an, ajungând la 99,6% din PIB în 2028, ultimul an din orizontul de prognoză al FMI, a spus Gaspar.

"Există un număr semnificativ de mari economii avansate, mari economii emergente, unde raportul datorie-PIB este preconizat să crească rapid și pe lista acestor țări se regăsesc Brazilia, China, Japonia, Africa de Sud, Turcia, SUA și Marea Britanie. Iar influențele dominante vin din partea primelor două mari economii", a spus Gaspar.

În contrast, în țările în curs de dezvoltare cu venituri reduse, creșterea raportului datorie-PIB în perioada pandemiei a fost una foarte moderată și în următorii ani este așteptat să scadă la nivelul prognozat înainte de pandemie, a precizat oficialul FMI. Constrângerile bugetare și creșterea insecurității alimentare au blocat reducerea sărăciei și au împiedicat noi progrese spre atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ONU, susține FMI, în cel mai recent raport de monitorizare fiscală.

Pentru viitor, toate țările ar trebui să își alinieze politicile fiscale și monetare pentru a combate inflația și să își pună la punct rezerve care să poată fi utilizate în eventualitatea unor crize, a spus Gaspar, adăugând că țările care nu dispun de buffere suficiente au suferit recesiuni mai lungi și mai grave în scenarii de criză.

Raportul publicat de FMI avertizează că riscurile sunt ridicate, iar reducerea vulnerabilității datoriei ar trebui să fie o "prioritate principală", în special în țările în curs de dezvoltare cu venituri reduse, unde 39 de state sunt deja în pragul unei crize a datoriilor. Potrivit FMI, recentele probleme bancare din SUA și Elveția au agravat riscul unei crize financiare de amploare, care ar pune și mai multe presiuni asupra sectorului public, dacă guvernele vor fi solicitate să vină în sprjinul băncilor. Pentru a se proteja față de noi probleme mai grave, organismele de reglementare ar trebui să se gândească la consolidarea cadrului de soluționare a crizei și a regimului pentru abordarea instituțiilor cu probleme.

"Printre cele mai grave crize posibile este situația în care ai o criză financiară simultan cu o criză a datoriei suverane, iar asta este ceva ce poartă denumirea de «doom loop». Aceste «doom loop» trebuie evitate", a spus Gaspar.

Atât timp cât riscurile financiare sunt ținute sub control, lupta împotriva inflației este principala prioritate, a subliniat Vitor Gaspar, adăugând că o politică fiscală mai strictă ar putea afecta, de asemenea, cererea, ceea ce ar reduce necesitatea unor noi majorări agresive de dobândă.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)