Datoria publică globală va reîncepe să crească anul acesta, în special ca urmare a presiunilor venite din Statele Unite ale Americii și China, iar tendința se va menține pe termen mediu, cu o creștere anuală de un punct din PIB-ul mondial, a avertizat Fondul Monetar Internațional (FMI), relatează agenția EFE, preluată de Agerpres. În afară de presiunile venite din partea marilor economii, creșterea datoriei este, de asemenea, relaționată cu încetinirea creșterii, majorarea ratelor dobânzilor și deficitele fiscale în urcare, conform raportului de supraveghere financiară prezentat de FMI.

Fondul Monetar Internațional estimează că SUA va încheia anul 2023 cu un deficit de 8,2% din PIB, cu aproape două puncte mai mult decât preconiza în aprilie, și că, după o ușoară corecție, acesta se va situa la 7,4% din PIB atât în 2024, cât și în 2025. Asta se va traduce într-o mai mare rată a datoriei, care va urca până la 123,3% din PIB anul acesta, cu mai mult de un punct peste estimarea din aprilie, și va continua să crească, până la 137,5% din PIB în 2028.

În ceea ce privește China, deficitul său se va corecta ușor anul acesta - când se va situa la 7,1% din PIB, cu patru zecimi mai puțin ca în 2022 - și în 2024 (7%), pentru ca ulterior să reînceapă să crească, în 2025, când va ajunge la 7,3% din PIB.

Cu acest dezechilibru, datoria sa va crește în 2023 până la 83% din PIB, cu șase puncte mai mult ca în 2022, și va continua să se majoreze, urmând să depășească pragul de 100% din PIB în 2027.

La începutul raportului, directorul Departamentului Afaceri Fiscale al FMI, Vitor Gaspar, recunoaște dificultățile cu care se confruntă țările pentru echilibrarea conturilor publice, din cauza conjuncturii datoriilor ridicate, ratelor dobânzilor mai mari, așteptărilor crescute privind ceea ce trebuie să facă statul și "o aversiune" față de taxe. Aceasta a dus la situații care merg de la imposibilitatea de a plăti facturi în unele țări la un șir nesustenabil de cheltuieli pentru menținerea politicilor actuale.

În orice caz, cea mai mare parte a țărilor trebuie să implementeze politici bugetare mai restrictive, atât pentru a ajuta băncile centrale în lupta lor cu inflația, cât și pentru a reconstrui marjele fiscale și a evita riscurile.

Asistentul directorului Departamentului de Afaceri Fiscale al FMI, Era Dabla Norris, a declarat, într-un interviu pentru EFE, că magnitudinea consolidării "va depinde de spațiul fiscal disponibil" în fiecare țară.

"Măsurile de sprijin au ajutat gospodăriile și companiile să facă față creșterii prețurilor energiei și alimentelor, dar vor trebui retrase gradual", pe măsură ce inflația se va modera, a spus ea.

Cu toate acestea, ar putea fi realizate transferuri focalizate pentru a proteja familiile vulnerabile, în contextul scumpirii energiei.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)