Imensul deficit bugetar și datoria Italiei, alături de întârzierile în cheltuirea fondurilor europene post-Covid, ar putea eroda încrederea investitorilor, a avertizat Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite Reuters, preluată de Agerpres. Instituția financiară internațională a cerut Guvernului de la Roma să ajungă la un excedent primar de aproximativ 3% din PIB, pentru a asigura un declin gradual al datoriei ca procent din Produsul Intern Brut.

Italia intenționează să aducă deficitul sub pragul UE de 3% din PIB în 2026, în timp ce datoria, a doua cea mai ridicată din zona euro ca procent din PIB, va avea o tendință crescătoare spre 140% din PIB până în 2026.

Anul acesta, Executivul estimează un deficit primar de 0,4% din PIB, față de 3,4% din PIB în 2023.

"Factorii interni ar putea slăbi creșterea, inclusiv incapacitatea de a finaliza cheltuielile post-pandemie și implementarea efectivă a reformelor, în timp ce deficitele fiscale încă mari ar putea eroda încrederea investitorilor, slăbind și mai mult finanțele publice", avertizează FMI.

Instituția financiară internațională consideră că Guvernul de la Roma ar trebui de asemenea să crească vârsta efectivă de pensionare pentru a eficientiza costurile ridicate cu pensiile.

Italia, a treia economie a zonei euro, ar urma să înregistreze o creștere de 0,7% în 2024 și în 2025, previzionează FMI. Totuși, "o ajustare fiscală mai rapidă decât era planificată este justificată pentru a reduce nivelul datoriei și riscurile de finanțare", consideră FMI.

Instituția financiară internațională apreciază că sistemul bancar italian rămâne solid, dar riscurile la adresa stabilității ar putea apărea, deoarece politica monetară devine mai puțin restrictivă, iar efectele măsurilor excepționale se atenuează.

"Actuala creștere a profiturilor băncilor ar trebui folosită pentru a întări reziliența la viitoarele potențiale șocuri, în timp ce finanțarea ar trebui diversificată în mod adecvat", susține FMI.

Luna trecută, Guvernul Italiei a înrăutățit estimările privind creșterea economiei în 2024 și 2025, reflectând perspectivele internaționale incerte, și a avertizat că va crește nivelul datoriei publice, în pofida eforturilor de reducere a deficitului bugetar.

Documentul economic și financiar (DEF), care stabilește obiectivele privind finanțele publice și economia, dat publicității de Trezorerie, relevă că a treia economie a zonei euro va crește cu 1% anul acesta, față de un nivel de 1,2% previzionat în septembrie, deși cele mai multe organisme independente se așteaptă la un avans de aproximativ 0,7%. PIB-ul Italiei ar urma să crească anul viitor cu 1,2%, față de un nivel de 1,4% previzionat în septembrie.

"Revizuirea a luat în calcul cadrul internațional și geopolitic complicat", a declarat ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, referindu-se la conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu.

Pe frontul finanțelor publice, Guvernul Italiei a confirmat că se așteaptă în 2024 la un deficit bugetar de 4,3% din PIB. Dacă obiectivul va fi realizat, va fi o reducere semnificativă față de deficitul bugetar de 7,2% din PIB din 2023, când ținta oficială a fost depășită în urma impactului subvențiilor costisitoare acordate pentru renovarea locuințelor. Aceste subvenții din fonduri publice s-au ridicat la aproximativ 219 miliarde de euro în ultimii patru ani, a anunțat Giorgetti.

Pentru 2025, Trezoreria se așteaptă la un deficit de 3,7% din PIB, față de obiectivul anterior de 3,6% din PIB, și un deficit de 3% din PIB în 2026, peste nivelul de 2,9% din PIB previzionat anterior.

Datoria publică a Italiei, a doua cea mai ridicată din zona euro ca procentaj din PIB și motiv de îngrijorare pentru autoritățile UE și piețele financiare, va continua tendința ascendentă în următorii trei ani, conform celor mai recente prognoze. Aceasta este estimată la 137,8% din PIB anul acesta, față de un nivel de 137,3% din raportat în 2023. Datoria va crește la 138,9% din PIB în 2025 și la 139,8% din PIB în 2026.

Pentru a ține sub control nivelul datoriei, autoritățile vor merge mai departe cu planul de a obține aproximativ 20 de miliarde de euro în urma unor vânzări de active, în perioada 2024 - 2026, a anunțat Giorgetti.

În timpul unei recente audieri în Parlament, ministrul Economiei a admis că se așteaptă ca Uniunea Europeană să anunțe intrarea țării în procedura de deficit excesiv. "Este admis faptul că Executivul comunitar va recomanda Consiliului să inițieze procedura de deficit excesiv în cazul nostru și al altor state. Noi, Franța și alte 10", a declarat Giorgetti.

Inițierea procedurii privind încălcarea dreptului comunitar va obliga Italia să-și reducă deficitul structural cu minimum 0,5% din PIB pe an.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)