Uniunea Europeană ar trebui să înființeze o capacitate fiscală pentru a plăti pentru bunurile publice ale blocului comunitar, să stabilească o legătură între ritmul reducerii datoriilor și riscul individual de țară și să lase consiliile fiscale independente să aibă un rol mai mare în politică, se arată într-un raport publicat de Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite Reuters, preluată de Agerpres. Propunerile FMI coincid cu discuțiile miniștrilor de Finanțe ai UE de săptămâna acesta privind modul de adaptare a cadrului fiscal al UE la noua realizate a datoriilor publice ridicate și a investițiilor masive necesare pentru a limita schimbările climatice.

Reglementările fiscale ale UE prevăd protejarea valorii euro prin limitarea împrumuturilor guvernamentale. Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate și creștere. Printre obligațiile pe care statele membre ale UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără și faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depășească 3% din Produsul Intern Brut, precum și obligația de a menține datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunțat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate și a susține economiile, companiile și piața muncii să facă față impactului pandemiei de coronavirus.

În prezent, nivelul datoriilor în țările blocului comunitar se situează de la 190% din PIB în Grecia la 17,6% din PIB în Estonia, iar actualele reglementări privind reducerea datoriilor nu sunt fezabile pentru guvernele cu un grad de îndatorare ridicat.

Prin urmare, FMI a propus ca fiecare țară să aibă un ritm diferit de reducere a datoriei. „Viteza și ambiția ajustărilor fiscale vor fi legate de nivelul riscurilor financiare”, se arată în propunerea FMI.

Nivelul riscului ar trebui stabilit printr-o analiză sustenabilă a datoriei, cu o metodologie comună, dezvoltată de un nou și independent Consiliu Fiscal European, sau de adjuncții miniștrilor de Finanțe ai UE, grupați în Comitetul economic și financiar (CEF) al blocului comunitar.

„Țările cu un risc fiscal mai ridicat ar trebui să conveargă spre un sold bugetar zero sau pozitiv, în următorii trei-cinci ani. Statele cu un risc fiscal mai scăzut și un nivel al datoriei sub pragul de 60% din PIB ar trebui să aibă mai multă flexibilitate, dar încă trebuie să ia în considerare riscurile când își fac planuri”, apreciază FMI.

Conform instituției, consiliile naționale fiscale independente ar trebui să aibă un rol mai mare în deciziile politice, sprijinind proiecțiile macroeconomice, evaluând riscurile fiscale și asigurând consistența plafonului de cheltuieli și a planurilor fiscale.

De asemenea, UE ar trebui să înființeze o capacitate fiscală pentru stabilizarea macroeconomică și pentru a furniza bunuri publice la nivelul blocului comunitar, se arată în raportul Fondului Monetar Internațional.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)