Banca Centrală Europeană (BCE) a procedat corect menținând politica sa monetară relaxată, deoarece inflația ar urma să scadă după „creșterea tranzitorie” provocată de perturbările din lanțurile de aprovizionare, care s-ar putea extinde și în 2023, se arată într-un raport publicat de Fondul Monetar Internațional, transmite Reuter, preluată de Agerpres. Raportul reprezintă un sprijin pentru președintele BCE, Christine Lagarde, fost director general al FMI, care insistă că orice modificare a politicii Băncii Centrale Europene va fi graduală, în condițiile în care piețele se așteaptă deja la două majorări ale ratelor dobânzilor în acest an. În ianuarie, rata anuală a inflației în zona euro a atins un record absolut de 5,1%, în pofida celor care mizau pe o încetinire. Creșterea prețurilor la energie s-a dovedit una persistentă și a ajutat la stimularea prețurilor și în alte sectoare. Această situație a determinat o reorientare a unor oficiali de la BCE spre o poziție de tip „hawk” (șoim - n. r.) – cei care susțin necesitatea unor dobânzi ridicate pentru a menține inflația sub control.

FMI a apreciat că datele recente sugerează că salariile în zona euro vor crește doar modest, iar inflația va scădea sub ținta BCE de 2%.

„Ne așteptăm ca inflația să scadă ușor sub ținta BCE după ce se atenuează efectele pandemiei”, se arată într-o postare pe blog a directorului general al FMI, Kristalina Georgieva, și a altor doi oficiali.

„BCE a decis în mod adecvat să mențină politica monetară acomodativă până când este îndeplinită ținta sa de inflație pe termen mediu, în timp ce-și prezervă flexibilitatea pentru a ajusta cursul politicii monetare, dacă inflația ridicată va dura mai mult decât se estimează”, se arată în raportul FMI.

În cursul unei audieri desfășurate zilele trecute în Parlamentul European, Christine Lagarde a repetat practic comentariile făcute anterior, când a spus că riscurile la adresa inflației sunt orientate în sus, dar cu toate acestea BCE intenționează să mențină flexibilitatea și orice decizii care vor fi luate la reuniunea din luna martie vor depinde de cele mai recente date statistice.

„Orice ajustare a politicii noastre va fi graduală. Ținta noastră este o rată a inflației de 2% pe termen mediu. Pentru a atinge acest obiectiv, vom lua măsuri la momentul adecvat”, le-a spus Christine Lagarde europarlamentarilor.

Declarațiile șefului BCE nu i-au convins pe investitori, care se așteaptă la majorarea dobânzii cu 50 de puncte de bază până la finalul anului.

Previziunile FMI se bazează pe un nou document în care se estimează că economia zonei euro ar fi avut anul trecut o creștere economică cu 2% mai mare dacă nu ar fi existat perturbările din lanțurile de aprovizionare, provocate de restricțiile introduse în pandemie și de deficitul de angajați, de materii prime și de containere pentru transportul mărfurilor.

Aceste perturbări sunt responsabile pentru jumătate din creșterea prețurilor de producție în zona euro în 2021, excluzând prețurile energiei, apreciază FMI. Instituția avertizează că perturbările din lanțurile de aprovizionare ar putea dura mai mult decât se estima, posibil și în 2023, din cauza răspândirii variantei Omicron a coronavirusului, ceea ce va provoca dificultăți băncilor centrale, care încearcă să sprijine economia, fiind atente și la inflație.

„Menținerea stabilă a prognozelor privind inflația pe termen mediu, în pofida creșterii tranzitorii provocate de perturbările din lanțurile de aprovizionare și de majorarea prețurilor energiei, este cheia pentru a ajunge la echilibru”, consideră FMI.

Economia mondială ar urma să înregistreze un avans de 4,4% în 2022, față de o expansiune de 4,9% previzionată în octombrie, din cauza perspectivelor mai slabe din SUA și China, și a inflației persistente, conform raportului World Economic Outlook privind proiecțiile economice globale, publicat luna trecută de Fondul Monetar Internațional.

În 2023, PIB-ul global ar urma să crească cu 3,8%, o îmbunătățire de 0,2 puncte procentuale față de precedenta previziune, dar creșterea cumulată pentru 2022 și 2023 încă va fi cu 0,3 puncte procentuale mai scăzută decât s-a estimat anterior. Conform prognozelor FMI, economia mondială a crescut cu 5,9% în 2021, cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii, după un declin de 3,1% în 2020.

FMI a înrăutăți previziunile pentru zona euro, care ar urma să înregistreze un avans de 3,9% anul acesta, față de un nivel de 4,3% previzionat anterior, iar în 2023 creșterea va încetini la 2,5%.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)