Fondul Monetar Internațional va reduce săptămâna viitoare previziunile privind creșterea globală, ca urmare a incertitudinilor care există la nivel internațional, a declarat directorul general al instituției, Kristalina Georgieva, citată de agenția EFE, relatează Agerpres. În plus, FMI semnalează că riscul de recesiune crește și că, inclusiv atunci când creșterea economică va fi pozitivă, senzația va fi de recesiune din cauza scăderii veniturilor reale și a majorării prețurilor.

Într-un discurs la Universitatea din Georgetown (SUA), directorul general al FMI a afirmat că economia globală trece printr-o schimbare de paradigmă: de la una în care abundau predictibilitatea, cooperarea, inflația scăzută și dobânzile reduse la o alta mai fragilă și cu mari incertitudini.

Potrivit lui Georgieva, această nouă economie globală va trebui, de asemenea, să facă față unei mai mari volatilități, confruntărilor geopolitice și dezastrelor climatice mai frecvente și devastatoare.

Oficialul FMI s-a referit și la creșterea riscurilor privind stabilitatea financiară, cauzate de rapida variație a prețurilor, nivelurile ridicate ale datoriei suverane și preocupările determinate de lipsa de lichiditate în segmente cheie ale pieței financiare.

Pentru a încerca o stabilizare a economiei, FMI a propus politicienilor și autorităților din toată lumea să mențină lupta împotriva inflației, să ducă la capăt o politică fiscală „responsabilă” care să-i protejeze pe cei vulnerabili și să-și unească eforturile pentru a ajuta piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare.

Potrivit Reuters, Kristalina Georgieva a anunțat joi că săptămâna viitoare FMI va înrăutăți previziunile sale privind creșterea economiei mondiale în 2023, de 2,9%, din cauza riscului recesiunii și al instabilității financiare, dar va menține estimările pentru acest an la 3,2%. Georgieva a atras atenția că perspectivele privind economia mondială s-au înrăutățit, ținând cont de șocul provocat de pandemie, de invadarea Ucrainei de către Rusia și de dezastrele climatice de pe toate continentele, iar situația s-ar putea înrăutăți.

Ea a apreciat că toate marile economii globale - Europa, China și Statele Unite - se confruntă acum cu o încetinire, ceea ce afectează cererea pentru exporturi din țările emergente și în curs de dezvoltare, care deja sunt afectate de prețurile ridicate la alimente și energie.

FMI estimează că țările care reprezintă aproximativ o treime din economia mondială se vor confrunta cu cel puțin două trimestre consecutive de contracție anul acesta sau anul viitor, a explicat Georgieva.

Per total, FMI se așteaptă ca PIB-ul global să scadă cu 4.000 de miliarde de dolari până în 2026. Este aproximativ mărimea economiei Germaniei și reprezintă "un pas înapoi semnificativ", a adăugat șefa FMI.

Oficialul a afirmat că inflația rămâne extrem de ridicată, dar băncile centrale ar trebui să continue să răspundă decisiv, chiar dacă economia încetinește. Măsurile fiscale adoptate ca răspuns la prețurile ridicate ale energiei ar trebui să fie țintite și temporare, a afirmat Georgieva. Oficialul a cerut un sprijin mai amplu pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare, deoarece ratele mai ridicate ale dobânzilor din economiile avansate și aprecierea dolarului au dus la ieșiri de capital.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)