Fondul de locuințe din România a crescut cu 0,7%, în 2021; în medie, se înregistrau 2,8 camere/locuință
Numărul 24, 22-28 iun. 2022 » Roza vânturilor
Fondul de locuințe și-a păstrat, în 2021, trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând 9.587.200 de unități, în creștere cu 66.100 (+0,7%), față de sfârșitul anului 2020, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres. Creșterea „intrărilor” în fondul de locuințe existent s-a datorat atât construcțiilor noi (71.400 locuințe), cât și transformării unor spații cu altă destinație, în locuințe (700 locuințe). Totodată, s-au înregistrat „ieșiri” din cadrul fondului de locuințe de 6.000 locuințe, ca urmare atât a demolărilor (5.300 locuințe), cât și prin schimbarea unor locuințe în spații cu altă destinație (700 locuințe).
În profil regional, fondul locativ existent la sfârșitul anului 2021, relevă îmbunătățirea condițiilor de locuit ale populației, în toate regiunile de dezvoltare. Astfel, la sfârșitul anului 2021, pe o locuință din fondul locativ existent se înregistrau în medie, 2,8 camere/locuință, peste această medie regiunile de dezvoltare Sud – Muntenia și Sud-Vest Oltenia (3 camere/locuință, fiecare), Sud-Est (2,9 camere/locuință), Nord-Est (2,8) la egalitate cu media, restul regiunilor de dezvoltare situându-se sub această medie.
Mărimea locuințelor, exprimată prin suprafața medie locuibilă ce revine pe o locuință, a crescut în toate regiunile de dezvoltare. Cea mai mare suprafață medie locuibilă pe o locuință s-a înregistrat în regiunile București-Ilfov (52,9 mp) și Vest (51,3 mp), iar cea mai mică în regiunea Sud-Vest Oltenia (45,3 mp).
„Ținând seama de suprafața locuibilă disponibilă pe o locuință, apar diferențe în ceea ce privește suprafața medie locuibilă ce revine pe o cameră de locuit. Astfel, cele mai spațioase camere de locuit s-au înregistrat în regiunile: București-Ilfov (în medie unei camere îi revine o suprafață locuibilă de 19,6 mp), Centru și Vest (19,2 mp, fiecare), Nord-Vest (18,8 mp) și Nord-Est (17,1 mp). Cele mai mici suprafețe medii locuibile pe o cameră se află în regiunile de dezvoltare: Sud-Est (16,4 mp), Sud-Muntenia (15,7 mp) și Sud-Vest Oltenia (15,3 mp)”, precizează INS.
Cele mai multe locuințe existente la sfârșitul anului 2021 se înregistrau în regiunile de dezvoltare Nord-Est (16%), Sud – Muntenia (14,4%), București-Ilfov (13,8%), Nord-Vest (12,8%) și Sud-Est (12%). La polul opus, cu cele mai puține locuințe, se afla în regiunea de dezvoltare Vest (9,1%).
Pe medii de rezidență, din numărul total al locuințelor, mai mult de jumătate (55,4%) se aflau în mediul urban, dintre care 98,2% erau proprietate majoritar privată.
În structura fondului locativ în anul 2021, comparativ cu anul 2020, după forma de proprietate, se constată faptul că a crescut numărul locuințelor cu forma de proprietate majoritar privată, de la 9.403.800, la sfârșitul anului 2020, la 9.468.600, la finele anului trecut, concomitent cu creșterea numărului locuințelor aflate în proprietate majoritar de stat, respectiv de la 117.300 locuințe la sfârșitul anului 2020, la 118.600 locuințe.
Comparativ cu anul precedent, a avut loc o creștere a numărului locuințelor atât în mediul urban (+40.400), cât și în mediul rural (+25.700).
Numărul locuințelor aflate în proprietate majoritar de stat sunt concentrate într-o pondere de 82,8%, în mediul urban și de 17,2% în mediul rural.
INS mai semnalează că, dacă se compară indicatorii sintetici ai fondului de locuințe pe medii de rezidență, se observă că, în ceea ce privește suprafața medie pe o locuință, există o diferență de 0,2 mp (48,6 mp în mediul rural, față de 48,4 mp în cel urban). La suprafață medie pe camerele de locuit există o diferență de 2,6 mp (18,8 mp în mediul urban, față de 16,2 mp în cel rural), în schimb la numărul mediu de camere pe o locuință este mai mare în mediul rural (3), față de mediul urban (2,6).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice