Fondul forestier a înregistrat o creștere de aproximativ 1,1% în aproape 10 an
Numărul 36, 11-17 sep. 2024 » Analize și sinteze
Suprafața fondului forestier la sfârșitul anului trecut a înregistrat o creștere cu aproximativ 0,1% comparativ cu 31 decembrie 2022, în timp ce raportat la 2014 a consemnat o majorare de aproximativ 1,1% datorată în principal unor reamenajări de pășuni împădurite și introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate, conform Legii nr. 46/2008 - Codul silvic cu modificările și completările ulterioare, conform datelor INS, citate de Agerpres. Potrivit statisticilor, fondul forestier național ocupa, la finele lui 2023, o suprafață de 6,616 milioane de hectare, ce reprezenta 27,8% din suprafața țării. Astfel, în urmă cu 10 ani, adică față de sfârșitul anului 2014, fondul forestier național ocupa o suprafață de 6,545 milioane de hectare, respectiv 27,5% din suprafața țării. Practic, conform datelor Institutului Național de Statistică, în perioada 2014 - 2023, fondul forestier a înregistrat o creștere constantă, iar pe întreaga perioadă analizată (2014 - 2023) tendința suprafeței pădurilor este ușor crescătoare de la an la an.
În anul 2023, comparativ cu 2022, suprafața pădurilor a crescut cu 3.000 de hectare (+0,05%), speciile de foioase înregistrând o creștere de 9.000 de hectare, în timp ce speciile de rășinoase au avut o scădere de 6.000 de hectare, modificări datorate în principal reîncadrărilor în amenajamentele silvice. Față de anul 2014, suprafața pădurilor a crescut cu 73.000 hectare (+1,1%).
Anul trecut, suprafața pădurilor a fost de 6,46 milioane de hectare, speciile de rășinoase acoperind 1,909 milioane de hectare (respectiv 29,6%), iar speciile de foioase 4,551 milioane de hectare (respectiv 70,4%). În anul 2014, suprafața pădurilor a fost de 6,387 milioane de hectare, speciile de rășinoase acoperind 1,93 milioane de hectare (respectiv 30,2%), iar speciile de foioase 4,457 milioane de hectare (respectiv 69,8%).
La 31 decembrie 2023, proprietatea publică reprezenta 64,3% din suprafața totală a fondului forestier național, fiind administrată în principal de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, iar proprietatea privată reprezenta 35,7%, fiind administrată în cea mai mare parte de structurile silvice private. În anul 2014, proprietatea publică reprezenta 65%, iar proprietatea privată reprezenta 35%, încă de atunci având aceeași administrare majoritară în cazul ambelor categorii.
„Suprafața fondului forestier în proprietate privată are o tendință crescătoare, în defavoarea suprafeței în proprietate publică, datorită continuării procesului de retrocedare a pădurilor”, precizează raportul INS.
Potrivit sursei citate, repartizarea fondului forestier național pe regiuni de dezvoltare și județe este neuniformă, în funcție de condițiile fizico-geografice și dezvoltarea economico-socială a zonei.
La sfârșitul anului 2023, fondul forestier era concentrat într-o proporție însemnată în regiunile de dezvoltare Centru (19,2% din totalul fondului forestier) și Nord-Est (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,2%), Nord-Vest (15,3%), Sud-Vest-Oltenia (12,3%), Sud-Muntenia (10,0%), Sud-Est (8,4%) și București-Ilfov (0,4%).
Suprafețe mai mari de fond forestier se înregistrau, la sfârșitul anului 2023, în județele: Suceava (438.000 hectare), Caraș-Severin (435.000 hectare), Hunedoara (316.000 hectare), Argeș (277.000 hectare), Vâlcea (274.000 hectare), Bacău (273.000 hectare), Harghita (264.000 hectare), Neamț (263.000 hectare) și Maramureș (260.000 hectare).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice