Fondul forestier național a crescut cu 0,1% în 2017, la 6,564 milioane ha
Numărul 21, 5-11 iunie 2018 » Breviar statistic
În 2017, suprafața pădurilor s-a menținut aproximativ la același nivel cu cel din anul precedent, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS). Față de 2016, în 2017, volumul de masă lemnoasă recoltată a crescut cu 6,5%.
Potrivit INS, fondul forestier național la 31 decembrie 2017 a înregistrat o creștere de aproximativ 0,1%, până la 6,564 milioane ha. Această creștere se datorează în principal unor reamenajări de pășuni împădurite și introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate și a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condițiile legii a fi împădurite (Legea nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic).
Suprafața pădurilor reprezintă 97,6% din fondul forestier național (6,406 milioane ha). Suprafața regenerată a scăzut cu 1,5% (până la 28.032 ha).
Distribuția fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într‐o proporție însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru (19,3% din totalul fondului forestier) și Nord‐Est (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,1%), Nord‐Vest (15,2%), Sud‐Vest Oltenia (12,4%), Sus-Muntenia (10,0%), Sud‐Est (8,4%) și de București‐Ilfov (0,4%).
Cel mai mare volum de masă lemnoasă s‐a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord‐Est (29,1% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de dezvoltare Centru (19,9%) și, într‐o proporție mai mică, de regiunile de dezvoltare Vest (12,8%), Nord‐Vest (12,7%), Sud‐Muntenia (9,7%), Sud‐Vest Oltenia (8,2%), Sud‐Est (7,2%) și București‐Ilfov (0,4%).
Conform datelor INS, cele mai mari suprafețe pe care s‐au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s‐au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord‐Est (25,6% din suprafața totală regenerată), respectiv Centru (17,6%), urmate de regiunile de dezvoltare Nord‐Vest (14,6%), Vest (13,0%), Sud‐Est (11,2%), Sud‐Muntenia (9,1%), Sud‐Vest Oltenia (8,4%) și București‐Ilfov (0,5%).
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național