Fondul forestier național a crescut cu 0,1% în 2017, la 6,564 milioane ha
Numărul 21, 5-11 iunie 2018 » Breviar statistic
În 2017, suprafața pădurilor s-a menținut aproximativ la același nivel cu cel din anul precedent, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS). Față de 2016, în 2017, volumul de masă lemnoasă recoltată a crescut cu 6,5%.
Potrivit INS, fondul forestier național la 31 decembrie 2017 a înregistrat o creștere de aproximativ 0,1%, până la 6,564 milioane ha. Această creștere se datorează în principal unor reamenajări de pășuni împădurite și introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate și a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condițiile legii a fi împădurite (Legea nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic).
Suprafața pădurilor reprezintă 97,6% din fondul forestier național (6,406 milioane ha). Suprafața regenerată a scăzut cu 1,5% (până la 28.032 ha).
Distribuția fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într‐o proporție însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru (19,3% din totalul fondului forestier) și Nord‐Est (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,1%), Nord‐Vest (15,2%), Sud‐Vest Oltenia (12,4%), Sus-Muntenia (10,0%), Sud‐Est (8,4%) și de București‐Ilfov (0,4%).
Cel mai mare volum de masă lemnoasă s‐a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord‐Est (29,1% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de dezvoltare Centru (19,9%) și, într‐o proporție mai mică, de regiunile de dezvoltare Vest (12,8%), Nord‐Vest (12,7%), Sud‐Muntenia (9,7%), Sud‐Vest Oltenia (8,2%), Sud‐Est (7,2%) și București‐Ilfov (0,4%).
Conform datelor INS, cele mai mari suprafețe pe care s‐au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s‐au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord‐Est (25,6% din suprafața totală regenerată), respectiv Centru (17,6%), urmate de regiunile de dezvoltare Nord‐Vest (14,6%), Vest (13,0%), Sud‐Est (11,2%), Sud‐Muntenia (9,1%), Sud‐Vest Oltenia (8,4%) și București‐Ilfov (0,5%).
Arta Thaliei – de la viață pe scenă și de la scenă la publicul larg
Ziua Brâncuși sub semnul omagierii unei opere inestimabile
Pe întregul cuprins al țării, manifestări prin care toate artele transmit un mesaj comun, autentic umanist
Iași – opt zile de concerte memorabile
Zeița Thalia inspiră formule inovative în arta spectacolului
Ample programe științifice și culturale dedicate marilor personalități ale istoriei naționale
Ziua Culturii Naționale, prilej de celebrare a celor mai de seamă valori din patrimoniul românilor de pretutindeni
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor