Informațiile zilnice transmise de agențiile de presă interne și internaționale readuc mereu în atenție conexiunile care apar și se consolidează între palierele micro și macroeconomice naționale cu evoluțiile economico-sociale globale. Din acest motiv, orice apare nou și interesant pe plan mondial, chiar dacă la prima vedere pare îndepărtat de preocupările cotidiene, merită, din plin, să se recepteze deoarece, în ultimă instanță, printr-o succesiune de efecte propagate, ajunge și la nivelul entităților care fac și obiectul activității profesioniștilor contabili. Există și alte argumente, cel puțin la fel de puternice. Bunăoară, perspectivele firmelor sunt legate și de evoluțiile globale care anticipează dinamica exporturilor și importurilor, ceea ce este de interes maxim și pentru un număr considerabil de companii românești. De pildă, un recent top al primelor 20 de firme cu capital integral sau majoritar autohton atestă că acestea exportă bunuri și servicii la un nivel estimat pentru anul în curs de cel puțin 20 miliarde de euro.

Între anticipările cele mai importante se află Raportul de primăvară al Fondului Monetar Internațional, dat publicității în luna precedentă. Pentru 2019, la nivel global, se estimează o reducere a ritmului de creștere a produsului intern brut real cu unul până la două procente.

Sigur, situațiile nu sunt identice în cele trei principale categorii de țări, așa cum indică modalitățile de clasificare adoptate de FMI, respectiv dezvoltate, emergente și în curs de dezvoltare, precum și în interiorul acestora. În același timp, se operează o departajare și după un alt criteriu, cel al dimensiunilor economiilor naționale, accentul punându-se pe „cele trei mari”, SUA, China și UE (luată ca un întreg).

Dacă limităm analiza la această ultimă clasificare, vom observa că economia americană cunoaște o anumită accelerare datorată, în bună parte, relaxării politicilor fiscale și intensificării procesului investițional, cu efecte benefice asupra gradului de ocupare a populației. În schimb, China și-a redus turația motoarelor, în contextul noului asalt al protecționismului și înăspririi condițiilor de creditare pe piețele financiare internaționale. În sfârșit, situația din Uniunea Europeană, atât prin consecințele Brexit-ului, cât și prin perturbările determinate de cererea externă mai redusă, atestă că ritmul creșterii economice s-a diminuat. Diferențele dintre statele membre ale UE prezentate într-un precedent comentariu sunt notabile din mai multe unghiuri de analiză, însă dependențele naționale de procesele care au loc la nivel comunitar nu au slăbit, ci se manifestă puternic în mai multe domenii. De pildă, dificultățile cu care se confruntă industria auto, afectată de modificarea procedurilor de testare a emisiilor de noxe, se propagă pe întregul spațiu comunitar.

Cu toate acestea, un reviriment se așteaptă spre finalul anului 2019, mai ales sub impactul reorientărilor promovate de cele mai mari bănci centrale – Rezervele Federale ale SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei, ale căror politici tind să se adapteze rapid la cerințele mediului de business, iar în ceea ce privește China, accentul se pune pe adoptarea unui mix de politici fiscale și monetare menite să stimuleze inovația, promovarea noilor tehnologii, creșterea competitivității fiind considerată esențială pentru revenirea la un ritm mai bun de creștere economică.

Prezentarea tuturor acestor detalii are scopul de a atrage atenția asupra următorului fapt: simultan cu desfășurarea, în continuare, a procesului de globalizare are loc o diferențiere a politicilor economice interne nu numai în cazul celor „trei mari”, ci și al țărilor mai mici, inclusiv pentru a se diminua unele dintre efectele cele mai negative ale întăririi dependențelor față de statele cele mai dezvoltate, în special sub aspect comercial. Orientarea spre noi piețe este un indiciu clar în acest sens.

Cum este firesc în condițiile evocate, începând cu preocupările la nivelul firmelor în România, au fost luate în considerare și fenomenele la care ne-am referit prin măsuri pe termen scurt, mediu și lung îndreptate spre consolidarea pozițiilor lor pe piața internă și externă, în special pe calea creșterii competitivității. Ceea ce presupune aceasta, de la reducerea costurilor la ridicarea nivelului calitativ al bunurilor și serviciilor oferite partenerilor de afaceri, deopotrivă din țară și din străinătate. Această orientare de ansamblu a firmelor conferă și actualei etape de dezvoltare a economiei românești pârghiile necesare pentru menținerea la un nivel relativ înalt a ritmului creșterii economice, ca vector al ameliorării, în continuare, a condițiilor de trai ale populației.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)