Se poate considera, cu deplin temei, că lucrările Congresului al XXI-lea al Profesiei Contabile se prelungesc, în timp, prilejuind o permanentă raportare la ceea ce se întreprinde în prezent, la nivel individual, de firmă, cât şi în structurile centrale şi teritoriale ale CECCAR, respectiv analize, dezbateri, schimburi de opinii dintre cele mai fructuoase. Se confirmă, astfel, din nou, marea capacitate a argumentelor viabile – generate de viziuni şi abordări strategice – de a convinge şi de a mobiliza. Tocmai în funcţie de aceste argumente se dovedeşte utilă prezentarea sistematică, în sinteză, a lucrărilor în secţiunile Congresului. În consecinţă, continuăm acest demers publicistic.

Sesiunea I: Experţii contabili – parteneri de business versus funcţii suport

În cuvântul său, moderatoarea dezbaterii, Anca Bogorin, vicepreşedinte al CECCAR, a subliniat că, într-o proporţie covârşitoare, serviciile financiare şi contabile sunt utilizate de antreprenori/manageri pentru a adopta deciziile de business în deplină cunoştinţă de cauză. Din acest motiv, apelul la expertiza profesionistului contabil a devenit o necesitate de prim ordin, necesitate marcată tot mai pronunţat de exigenţele erei digitale. Profesioniştii contabili au nevoie de feedback-ul antreprenorilor/managerilor, de consultări permanente, astfel încât serviciile oferite să conţină nu numai informaţii relevante despre stările de fapt, ci şi premise în materie de anticipaţii care nu pot fi asigurate decât printr-o consultare, printr-o comunicare bazate pe teoria şi practica societăţii informaţionale. Sintetizând consideraţiile expuse în cuvântul introductiv, vicepreşedintele CECCAR a spus: „În esenţă, un partener financiar de business deţine un mix de abilităţi analitice, tehnice, comerciale, de relaţionare, de comunicare, de informare necesare pentru adoptarea deciziilor, în timp real, decizii menite să adauge valoare afacerilor”.

În continuare, Amalia Sterescu, CEO – Outsourcing Advisors, a pus accentul, în intervenţiile sale, pe aşteptările managerilor în relaţiile cu experţii contabili, în funcţie de stadiul business-ului, arătând că, în faza de start-up, îşi doresc să li se insufle speranţă în succesul lor în lumea afacerilor. În acest fel, se diminuează, până la eliminare, sentimentul de insecuritate determinat de insuficienta cunoaştere a practicilor specifice activităţilor economice. Adică, se aşteaptă ca experţii contabili să ajute efectiv la realizarea visurilor antreprenoriale. În faza de expansiune a afacerilor, accentul se mută pe participarea activă la luarea deciziilor, profesionistul contabil fiind chemat să manifeste, el însuşi, spirit antreprenorial.

Aceeaşi idee a trecerii de la conformitate la statutul de partener în afaceri a fost susţinută de Angela Manolache, Partener KPMG, prin împărtăşirea experienţei sale de colaborator apropiat al întreprinzătorilor. Vorbitoarea a subliniat că, într-un mediu de volatilitate şi incertitudine, aşa cum se petrec lucrurile în economia reală, capătă o importanţă primordială capacitatea profesionistului contabil de a identifica şi de a propune soluţii pentru valorizarea surselor de creştere a profitului. Există o presiune puternică asupra experţilor financiari de a aduce mai multă valoare organizaţiei, iar această presiune se cere transformată în oportunităţi, în sensul măririi semnificative a ponderii activităţilor de tip consultanţă, de tip parteneriat în raporturile cu antreprenoriatul. Un factor stimulativ în acest proces îl constituie noile tehnologii care permit ca operaţiunile repetitive să fie efectuate de computer, iar expertul în domeniul financiar să-şi consacre mai mult timp şi energie activităţii de concepţie.

La rândul său, Adrian Gabriel Dumitru, director economic la CNE Cernavodă, a relevat că se impune realizarea unui echilibru între modalităţile de vânzare a produselor, a serviciilor (reducându-se marja) şi obţinerea de profit. În acest sens, expertul poate şi trebuie să participe la fundamentarea deciziilor de preţ, dar şi în alte sfere economico-financiare. În prezent, când se vorbeşte despre era digitală, despre un volum imens de date care trebuie procesate de profesioniştii contabili, apar noi provocări. Datele respective trebuie să fie interpretate în aşa fel încât să ajute efectiv la luarea deciziilor companiei. Este nevoie de abordări proactive, de o mai mare implicare în conducerea companiilor, mai ales prin alinierea funcţiilor specifice profesiei la funcţiile operaţionale ale respectivelor companii în vederea fructificării mai eficiente a avantajelor competitive.

Valentina Radu, Senior Manager la PricewaterhouseCoopers, şi-a concentrat intervenţiile pe soluţiile de ordin practic prin care să se asigure echilibrul între conformarea financiaro-fiscală şi procesul decizional. Între exemplele date a fost şi cel referitor la studiile efectuate de Comisia Europeană pe tema colectării TVA. Cu toate progresele înregistrate, România se situează – şi sub acest aspect – spre „coada” statelor membre ale UE, iar un asemenea fapt este de natură să determine o mai mare participare a experţilor fiscali la stabilirea cauzelor şi la contracararea factorilor negativi. Efortul se cere îndreptat spre calitatea tranzacţiilor, menţinându-se centrul de greutate pe creşterea substanţei economice, în special în condiţiile implementării tehnologiilor erei digitale. Procesele de integrare şi de globalizare complică lucrurile şi impun răspunsuri adecvate la problemele noi care apar în economie. Din punct de vedere fiscal sunt de dorit o adaptare a profesioniştilor la noile condiţii, o stabilitate legislativă mai mare, diminuarea birocraţiei, adoptarea de noi măsuri care să întărească sistemul de garanţii în sprijinul declarării corecte a tranzacţiilor, tot dintr-o perspectivă fiscală.

Alexandra Roată, Managing Partner – SoftLead, a atras atenţia asupra importanţei preocupărilor îndreptate spre asigurarea unor viziuni creative şi acţiuni convergente între compartimentul de business şi cel de contabilitate în interiorul fiecărei companii. Dacă ambele compartimente acţionează în aceeaşi direcţie se asigură cele mai favorabile condiţii pentru succesul companiilor. Procesul de implementare şi de valorizare a noilor tehnologii, a noilor metode nu este lin, lipsit de dificultăţi, de persistenţa unor mentalităţi care frânează progresul afacerilor. De aceea, vorbitoarea a pledat pentru acţiuni comune, manager – expert contabil, în vederea înlăturării reticenţelor, astfel încât să se armonizeze interesele „părţilor” în numele obiectivelor comune. Însuşirea realizărilor erei digitale îl ajută pe profesionistul contabil să-şi exercite mult mai bine atribuţiile nu numai în privinţa înregistrării datelor economico-financiare, ci şi în calitate de consultant de neînlocuit al factorului decident din companie, tip de activitate care trebuie să capete o pondere tot mai mare.

Vicepreşedintele CECCAR, Alexandru Bunea, a expus participanţilor punctele sale de vedere – rezultate dintr-o vastă experienţă profesională – în legătură cu interdependenţa dintre componentele tehnice şi cele economice ale actului decizional la nivel de firmă. Fără o simbioză între cele două componente nu este posibil succesul în afaceri. În acest context, rolul experţilor contabili devine tot mai important. Însăşi accepţiunea care se conferă noţiunii de expert contabil – care domina până în prezent – se cere revizuită. Potrivit acestei accepţiuni, nu se acoperea decât o parte dintre atribuţiile reale ale expertului contabil. Or, în noile condiţii, în special sub impactul erei digitale, noţiunea include, într-o tot mai mare măsură, capacitatea, gradul de competenţă de a participa la adoptarea deciziilor. Au încetat să fie doar simpli înregistratori de informaţii puse la dispoziţia managerilor, devenind – tot mai mult – autori de analize economico-financiare pertinente, ai unor propuneri de soluţii temeinic fundamentate pentru obţinerea de rezultate mereu mai bune în afacerile companiilor. De aici, creşterea considerabilă a rolului lor în ansamblul activităţilor fiecărei firme în condiţiile actuale şi în perspectivă.