Pentru întreaga populație activă și, în consecință, pentru toți locuitorii țării, evoluțiile din sfera economiei au avut, au și vor avea o conotație existențială. Ceea ce, însă, prezintă o particularitate a acestei realități, în condițiile actuale, vizează prelungirea crizelor multiple din ultimii ani, așa cum se răsfrâng ele asupra veniturilor reale generate, în majoritatea lor, de evoluția locurilor de muncă și de politicile salariale. Rata înaltă a inflației, în strânsă conexiune cu încetinirea ritmului creșterii economice, planează, asemenea Sabiei lui Damocles, asupra întregii societăți care produce și consumă, atât cât permite, de regulă, stadiul de dezvoltare economică a țării. Acestea nu sunt considerații exclusiv teoretice, de maximă generalitate, ci elemente definitorii ale faptelor de viață.

Așadar, cum se prezintă și care sunt tendințele dominante ale pieței muncii? Pentru formularea unui răspuns, avem la dispoziție cel puțin patru documente foarte importante, respectiv comunicatele Institutului Național de Statistică referitoare la rezultatele preliminarii ale recensământului populației, gradul de ocupare la finalul anului precedent, sondajele de opinie în rândurile managerilor pentru orizontul martie 2023, precum și raportul Băncii Naționale a României privind stabilitatea financiară, cu subcapitolul consacrat pieței muncii.

În primul rând, se reconfirmă că populația activă este de peste 8 milioane de persoane, fiind formată din peste 7.689.000 de persoane ocupate și din aproape 500.000 de șomeri. Din păcate, se mențin discrepanțe teritoriale semnificative, astfel încât, în București și în județul Ilfov, este ocupată peste jumătate din populația totală, iar în județele Vrancea și Mehedinți, mai puțin de o treime. În ceea ce privește perspectiva, pentru primul trimestru al acestui an, managerii opinează că numărul de salariați va fi stabil în industria prelucrătoare și în servicii, se va diminua în construcții și va crește în comerțul cu amănuntul. Sunt anticipări care anunță o evoluție normală, date fiind caracteristicile sezonului rece, când activitatea în construcții se diminuează în mod – să-i spunem – tradițional.

O analiză mai aprofundată este conținută în amintitul raport al BNR, referitor la stabilitatea financiară. Astfel, se consideră că, în prima jumătate a anului trecut, piața muncii a cunoscut stări de fapt și de spirit relativ tensionate, dar, în cel de-al doilea trimestru, au apărut semne concludente de atenuare a unei asemenea tendințe. Diminuarea ratei șomajului până la 5,5% a fost însoțită de o cvasistagnare a cererii în domeniu, rata locurilor de muncă vacante plasându-se la 0,9%. Totodată, deficitul de personal înregistrat de multe companii a continuat să crească în trimestrul al II-lea până la aproape 11%, dar rezultatele din a doua jumătate a anului trecut oferă, la rândul lor, semnale concludente despre diminuarea intensității acestui proces. Dincolo, însă, de influențele ciclice, pe piața muncii au persistat și persistă unele mari dificultăți de ordin structural, cum sunt îmbătrânirea populației, emigrarea de personal calificat, neconcordanțele dintre abilitățile ofertei forței de muncă și cerințele firmelor. Conform datelor Eurostat, înainte de declanșarea pandemiei, adică în anul 2019, peste un sfert din forța de muncă activa în alte domenii, comparativ cu cele pentru care se pregătise, în timp ce 16% era supracalificată, în comparație cu funcțiile deținute. Cele mai mari decalaje, în cazul primului tip, se înregistrau în sectorul serviciilor (60%) și în sectoare care presupun cunoștințe în științe, în matematică, în programare (35%), iar în a doua categorie se încadrau transporturile (41%) și comerțul (28%). Tot documentul BNR constată că tranziția economiei spre un model de creștere cu valoare adăugată mare, prietenoasă cu mediul și stimulatoare pentru progresul tehnologic, a impus și impune o orientare mai clară a pieței muncii spre sectoarele care au contribuit și contribuie cel mai mult la atingerea unor obiective economice fundamentale. Bunăoară, aproximativ jumătate din numărul total al companiilor nefinanciare au sau intenționează să aibă un personal mai consistent în ceea ce privește pregătirea în materie de mediu, de combatere a efectelor schimbărilor climatice.

După toate probabilitățile, aceste tendințe, identificate de banca centrală, se vor manifesta, cel puțin în prima jumătate a anului 2023, ceea ce este de natură a insufla, în lumea afacerilor, un sentiment de încredere în șansele de a se depăși fie și numai pe piața muncii dificultățile provocate de actuala criză. Consolidarea elementelor pozitive evocate reprezintă, așadar, principala cale de acțiune pentru a se asigura o relativă stabilitate pe piața muncii. Nu este, desigur, suficient, dar înseamnă mult pentru condițiile de viață ale majorității populației țării.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)