Forumul OECD 2019 și Conferința ministerială, 20-23 mai 2019, Paris
Numărul 19, 28 mai - 2 iunie 2019 » Direct de la sursă
Lideri și factori de decizie din toate sectoarele societății civile – actuali și foști șefi de stat și de guvern, directori executivi, lideri din mari ONG-uri și sindicate, membri proeminenți din media și universități de renume – se reunesc în fiecare an la Paris pentru a dezbate cele mai presante provocări economice și sociale cu care se confruntă societatea. Forumul OECD 2019 a avut loc în zilele de 20 și 21 mai în săptămâna OECD, la Centrul de conferințe al Organizației, fiind urmat de Conferința ministerială din 22-23 mai 2019.
Principala temă pe care s-a axat Forumul din acest an a fost Lumea în eMoție (World in Emotion), pe fondul unei răscruci în procesul decizional pe măsură ce economiile devin din ce în ce mai digitalizate, iar necesitatea unei abordări internaționale coordonate la nivel de politică este din ce în ce mai mare. Transformarea digitală trebuie exploatată astfel încât să contribuie la dezvoltare economică, prosperitate, bunăstare și dezvoltare durabilă.
În discursul de deschidere al ediției din acest an a Forumului, Secretarul General, Angel Gurria, a spus: ,,O lume în care tehnologiile digitale se armonizează cu sensibilitatea umană; în care dovezile se armonizează cu intuiția, în care algoritmii se armonizează cu etica și valorile. O lume în care inteligența artificială se armonizează cu inteligența emoțională, pentru a deveni mai puțin artificială și mai inteligentă. Bun venit într-o lume în care științele exacte și umanismul se îmbină cu un scop suprem: crearea unui progres mai cuprinzător, mai durabil și mai nobil. O lume în care politicile se armonizează cu sentimentele.
Ne confruntăm cu una dintre cele mai complexe, solicitante și contradictorii perioade din istorie. Economia globală a înregistrat o nouă încetinire. Tensiunile comerciale se intensifică constant. Clasele mijlocii sunt în minoritate, în timp ce salariile sunt în continuă scădere. Emisiile globale de carbon sunt din nou în creștere, în timp ce biodiversitatea se confruntă cu o scădere fără precedent. Inegalitățile iau amploare. Gradul de încredere publică este foarte scăzut.
În același timp, digitalizarea facilitează progrese majore în comunicație, sustenabilitate și bunăstare. Inteligența artificială (AI) transformă țările în curs de dezvoltare. Implicarea politică este în creștere în aproape toate regiunile din lume. Acțiunea civică este în floare. Adolescenții preiau inițiativa în lupta împotriva schimbărilor climatice. Activismul public ia amploare.
Globalizarea și digitalizarea au generat o multitudine de beneficii și progrese. Au integrat o populație globală aflată în continuă creștere, au stimulat comerțul internațional, investițiile și migrația, au consolidat cooperarea internațională și dezvoltarea regională, ajutându-ne să scoatem milioane de oameni din sărăcie extremă.
Globalizarea și digitalizarea au generat a patra revoluție industrială, creând o multitudine de noi tehnologii, inovații și îmbunătățiri în folosul dezvoltării omenirii: de la internet, telefoane inteligente, și robotică, la biologia computațională, date deschise și e-guvernare; de la vaccinuri inteligente și drone care livrează sânge spitalelor izolate, la învățământ online, rețele energetice inteligente, chirurgia asistată robotic, blockchain; orice!
Este incitant, înălțător și încurajator!
Dar tot acest progres este însoțit de provocări. Pe cât de benefice și ireversibile sunt globalizarea și digitalizarea, pe atât produc și o serie de defecte periculoase în cadrul societăților noastre:
- În primul rând, multe persoane sunt neglijate. Jumătatea cea mai săracă din populația lumii deține mai puțin de 1% din bogăția lumii (în timp ce decilii înstăriți dețin 85% din bogăția lumii). Jumătate din populația lumii nu are încă acces la internet. Majoritatea populației nu are acces la internet de mare viteză, fapt ce accentuează inegalitățile. Probabilitatea de a fi folosit vreodată internetul este cu 40% mai mică la femei decât la bărbați, indiferent de țară.
- În al doilea rând, acestea creează noi riscuri și incertitudini. Progresul tehnologic și integrarea globală de-a lungul lanțurilor globale de distribuție beneficiază lucrătorii înalt calificați, însă reprezintă o amenințare pentru cei slab calificați sau cu calificări depășite. În următorii 15-20 de ani, 14% dintre locurile de muncă din cadrul OECD vor fi în pericol de automatizare, în timp ce 32% dintre locurile de muncă ar putea suferi transformări radicale sau ar putea fi desființate. Există și riscul de a consolida prejudecățile existente odată cu codificarea inteligenței artificiale. De asemenea, există noi riscuri legate de securitatea datelor, web-ul întunecat, atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și de propagare a urii, extremismul și chiar terorismul prin intermediul rețelelor de socializare, după cum a fost cazul la Christchurch.
- În al treilea rând, acestea creează teamă și anxietate. Barometrul de încredere Edelman 2019 indică faptul că 60% dintre angajații multinaționalelor (din cele 27 de țări care au luat parte la sondaj) se tem că își vor pierde locul de muncă din pricina automatizării. Doar 49% dintre respondenți sunt de părere că ei și familiile lor vor duce un trai mai bun în următorii cinci ani. Și doar 1 din 5 persoane este de părere că sistemul este în favoarea lor. Aceste griji ajung în politică, creând discordie, separând oameni și consolidând politici periculoase.
Trebuie să corectăm aceste defecte. Trebuie să abordăm aceste temeri. Trebuie să creăm cadrul și motivația necesare pentru a asigura faptul că globalizarea și digitalizarea vor deveni catalizatorii creșterii durabile și incluzive.
Asta este ceea ce încercăm să realizăm la OECD, prin inițiative precum Framework for Policy Action on Inclusive (Cadrul general pentru politici de creștere incluzivă), proiectul Going Digital Project (Digitalizarea), raportul How’s Life in the Digital Age (Cum este viața în era digitală), lucrarea noastră privind provocările fiscale generate de digitalizare și primul set de principii interguvernamentale privind inteligența artificială. Noi cei din cadrul OECD considerăm că această schimbare este posibilă. Pentru că știm că nu este vorba de forțe de necontrolat. Știm că acestea sunt rezultatul cadrelor teoretice, a reglementărilor și a politicilor pe care le-am elaborat. Cadrele teoretice pot fi modificate, reglementările pot fi schimbare, politicile pot fi îmbunătățite. Acesta este scopul nostru.
Cu ajutorul dumneavoastră, dorim să avansăm pe patru traiectorii paralele, inspirați de patru obiective majore:
- Să ajutăm țările să elaboreze un nou contract social, bazat pe incluziune, sustenabilitate și bunăstare;
- Să ajutăm țările să-și consolideze integritatea și să recapete încrederea publică, deoarece nicio schimbare nu este posibilă fără sprijinul populației;
- Să ajutăm țările să-și pregătească locuitorii pentru viitorul muncii, deoarece succesul economic, productivitatea și progresul omenirii depind de calitatea calificărilor noastre;
- Să ajutăm țările să-și consolideze cooperarea internațională, pentru a deveni mai eficientă, mai transparentă și mai sigură. Provocările globale pot fi abordate la nivel global doar prin cooperarea multilaterală.
Trebuie să înțelegem frustrările poporului nostru, furia care se află în spatele populismelor, sentimentul de nedreptate pe care îl au cei neglijați. Trebuie să elaborăm un nou set de politici, să creăm un nou contract social, un sistem economic mai bun și mai corect, o eră digitală mai incluzivă și sustenabilă. Implicarea emoțională este esențială în procesul de elaborare a politicilor.
Orice politică care nu stârnește pasiunea oamenilor este moartă. Orice reformă care nu atrage implicarea poporului, nu va contribui la nimic. Orice politică care nu se află în rezonanță cu visele oamenilor, nu va beneficia niciodată de sprijinul necesar pentru a avea succes.
Este timpul să elaborăm politici emoționale bazate pe dovezi. Este timpul să conectăm algoritmii cu valorile umane, economiști cu psihologi, bancheri cu filozofi, miniștrii energiei cu copii! Să amintim spusele activistei, în vârstă de 15 ani, Greta Thunberg: «Dacă este atât de greu să găsim soluții în cadrul sistemului… poate că ar trebui să schimbăm sistemul în sine». Aceasta este vocea viitorului. Haideți să o ascultăm! Să conducem și să valorificăm schimbarea aceasta inevitabilă, în loc să ne lăsăm conduși de ea!
Lumea eMoției necesită atenția dumneavoastră, viziunea dumneavoastră, simțul dumneavoastră al misiunii!
Lumea eMoției necesită participarea și devotamentul dumneavoastră!
Lumea eMoției necesită emoția dumneavoastră!”.
Conferința Consiliului ministerial, prezidată în acest an de prim-ministrul slovac, Peter Pellegrini, reunește, în fiecare an, miniștri din statele membre și partenere pentru a analiza politicile care ar putea conduce la o globalizare mai inclusivă și care ar putea răspunde mai bine preocupărilor dinamice ale cetățenilor. Conferința din acest an s-a axat pe politici publice internaționale care pot exploata în întregime marele potențial al digitalizării în domenii precum concurența, fiscalitate, guvernanța informațiilor, aptitudini, dezvoltare incluzivă, mediu și comerț. Și în acest context rolul OECD în susținerea membrilor și a țărilor partenere în procesul de navigare a tranziției digitale în beneficiul cetățenilor.
Mai multe detalii despre programul Forumului, temele de discuții, vorbitori și înregistrările video.
(Sursă foto: OECD)
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial