Franța, Italia și România, cele mai ridicate deficite de cont curent din UE, în T1
Numărul 27-28, 12-25 iul. 2023 » Lumea în care trăim
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 58,3 miliarde de euro (1,4% din PIB) în primul trimestru din 2023, după un plus de 23,5 miliarde de euro (0,6% din PIB) în precedentele trei luni și o creștere cu 15,7 miliarde de euro (0,4% din PIB) în perioada ianuarie-martie 2022, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. În primul trimestru al anului în curs, 14 state membre ale UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (69,9 miliarde de euro), Țările de Jos (25,9 miliarde de euro), Irlanda (13,6 miliarde de euro), Spania (10,3 miliarde de euro), Danemarca (9,2 miliarde de euro), Suedia (7,9 miliarde de euro), Polonia (5,5 miliarde de euro) și Austria (4,8 miliarde de euro), în timp ce alte 12 țări membre, printre care și România, au înregistrat deficit de cont curent.
Țările membre ale UE cu cele mai ridicate deficite de cont curent au fost Franța (-11,8 miliarde de euro), Italia (-5,2 miliarde de euro), România (-4 miliarde de euro), Grecia (-3,8 miliarde de euro), Belgia (-3,3 miliarde de euro) și Croația (-2,6 miliarde de euro).
În primele trei luni din acest an, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relația cu Marea Britanie (51,4 miliarde de euro), Elveția (22,6 miliarde de euro), SUA (18,8 miliarde de euro), Canada (9,6 miliarde de euro), Hong Kong (7,3 miliarde de euro), Brazilia (6,3 miliarde de euro) și centrele financiare offshore (3,5 miliarde de euro).
Deficite au fost pe relația cu China (-42,5 miliarde de euro), India (-3 miliarde de euro), Rusia (-2 miliarde de euro) și Japonia (-0,6 miliarde de euro).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice