Franța și România, țările membre ale UE cu cele mai mari deficite de cont curent în trimestrul al doilea
Numărul 40, 12-18 oct. 2022 » Breviar statistic
Uniunea Europeană a înregistrat un deficit de cont curent de 37,4 miliarde de euro în al doilea trimestru al acestui an, în rândul statelor membre cele mai mari deficite fiind înregistrate în Franța (15,6 miliarde de euro) și România (11 miliarde de euro), conform estimărilor publicate de Eurostat, citate de Agerpres. Nu mai puțin de 18 state membre UE au înregistrat un deficit de cont curent în trimestrul al doilea. La polul opus, cele mai mari excedente de cont curent au fost înregistrate în Germania (22,9 miliarde de euro), Irlanda (15,8 miliarde de euro) și Danemarca (12,9 miliarde de euro).
Conform Eurostat, deficitul de cont curent al României s-a dublat de la un trimestru la altul, de la 5,2 miliarde de euro în primul trimestru până la 11 miliarde de euro în trimestrul al doilea.
În cazul UE, deficitul de cont curent de 37,4 miliarde de euro din trimestrul al doilea este echivalent cu 1% din PIB-ul comunitar și vine după un excedent de 8,8 miliarde de euro (0,2% din PIB) în primul trimestru al acestui an și un excedent de 104,8 miliarde de euro (2,9% din PIB) în trimestrul al doilea al anului trecut.
În relațiile cu principalii săi parteneri comerciali, UE a înregistrat un excedent de cont curent pe relația cu Marea Britanie (43,6 miliarde de euro), Elveția (20,5 miliarde de euro), centrele financiare offshore (7,6 miliarde de euro), Canada (7,4 miliarde de euro), Hong Kong (6,3 miliarde de euro), Brazilia (5,1 miliarde de euro), SUA (3,9 miliarde de euro) și Japonia (600 milioane de euro). Deficite au fost înregistrate pe relația cu China (50,8 miliarde de euro), Rusia (33,4 miliarde de euro) și India (3,7 miliarde de euro).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice