Gradul de incluziune financiară a depășit pragul de 70% în România, și vom trece acest nivel cât de curând, în condițiile în care volumul plăților cu cardul, la nivel național, reprezintă 96% din valoarea retragerilor de numerar de la ATM, a declarat, la o conferință de specialitate, Gabriela Folcuț, directoarea executivă a Asociației Române a Băncilor (ARB), citată de Agerpres. "Dacă ne uităm pe zona plăților, observăm o creștere importantă în această materie a digitalizării. La nivelul anului 2017, dacă e să comparăm volumul plăților efectuate cu cardul, comparativ cu volumul retragerilor cu cardul de la ATM, eram undeva la 26%. Acum, volumul plăților cu cardul reprezintă 96% din valoarea retragerilor de numerar de la ATM. Consider că gradul de incluziune financiară a depășit pragul de 70% și vom trece acest nivel cât de curând. În 2022, un procent de 46% dintre cei care aveau cel puțin un cont curent la bancă utilizau internet și mobile banking, un lucru extrem de benefic. Tehnologia Inteligenței Artificiale este utilizată, nu de azi-de ieri, și suntem deschiși pentru adoptarea tehnologiilor în continuare, însă trebuie să fim atenți și la provocări, la riscuri. Un astfel de risc este cel legat de posibilitatea de nedetectare a anumitor tipologii, spre exemplu, de spălare de bani și ca atare, trebuie să fim foarte atenți la modalitatea de configurare a tehnologiei inteligenței artificiale, tocmai pentru a detecta toate riscurile existente în ceea ce privește utilizatorul final", a spus Gabriela Folcuț.

Conform datelor prezentate de reprezentanta ARB, la capitolul competențe digitale, România încă se clasează pe ultimul loc între statele Uniunii Europene.

"Ultimul studiu pe care îl știu cu privire la Indexul economiei și societății digitale în ceea ce privește competențele digitale arată că România se situează pe ultimul loc în rândul statelor Uniunii Europene, cu un scor de 33%, față de o medie europeană de 52,3%. La trei din cele patru componente, România se plasează pe ultimul loc. La prima componentă, capitalul uman, din păcate, tot ultimul loc ocupăm. 28% dintre români au competențe digitale de bază versus o medie europeană de 54%. Doar 9% dintre români au competențe digitale mai mult decât elementare. În ceea ce privește digitalizarea, consider că trebuie să avem un cadru legislativ și de reglementare robust (...) La nivel național, doar 1% dintre IMM-uri aveau adoptată această tehnologie a Inteligenței Artificiale, față de o medie europeană de 8%", a precizat Gabriela Folcuț.

În ceea ce privește gradul de colaborare dintre ARB și celelalte foruri de decizie la nivel înalt, acesta este ridicat.

"Nu avem o problemă de colaborare la nivelul Asociației Română a Băncilor, am găsit deschidere la toate forurile decizionale tocmai pentru a impulsiona digitalizarea la nivel național și nivelul de competențe digitale. România se situează pe traiectoria corespunzătoare în ceea ce privește digitalizarea. Cel mai probabil, plenul Camerei Deputaților va aproba săptămâna viitoare legea care permite recunoașterea caracterului juridic al semnăturii electronice simple și avansate, ceea ce va conduce la impulsionarea digitalizării la nivelul societății românești. Este un lucru extrem de benefic pentru care noi am făcut demersurile necesare. Nu numai noi, ca Asociația Română a Băncilor, ci toți cei care sunt interesați să reducă birocrația la nivelul societății românești și la niște costuri mai competitive. Băncile sunt un vector esențial în materie de digitalizare. Instituțiile de credit au investit miliarde de lei în inovație și automatizare. Automatizarea nu a demarat acum, automatizarea a demarat odată cu introducerea bancomatului la nivel mondial prin 1950. Digitalizarea a avansat foarte mult în perioada pandemiei. Avem produse și servicii digitale pe care băncile le oferă clienților și bineînțeles că sunt interesate în continuare de digitalizare a acestor produse și servicii", a menționat directoarea executivă a asociației de profil. Pe subiectul educației financiare, Gabriela Folcuț a amintit de Strategia națională adoptată de Guvern, precum și de evoluția scorului de alfabetizare financiară a populației.

"Noi vorbim în Asociația Română a Băncilor, de educație financiară și digitală. Nu le putem separa, pentru că vindem un produs sau un serviciu bancar. Avem nevoie de educație financiară, dar în același timp digitală, ca să ne protejăm în mediul acesta cibernetic din ce în ce mai provocator. Anul acesta, Guvernul a aprobat Strategia națională de educație financiară și avem trei categorii de grupuri-țintă: elevii și studenții până în 25 de ani, adulții și companiile. România nu se mai plasează pe ultimul loc în ceea ce privește scorul de alfabetizare financiară, ci surclasează Letonia și Portugalia în topul Uniunii Europene. În același timp, trebuie să vă spun că acest concept de scor de alfabetizare cuprinde două aspecte: nivelul de cunoștințe unde suntem în continuare pe ultimul loc, dar cuprinde și comportamentul. La comportament, românii stau cel mai bine, în sensul în care răspund corect la 82% dintre întrebări, în comparație cu o medie europeană de 65%. Am și o veste bună: România, în 2023, a surclasat Ungaria din perspectiva Produsului Intern Brut per capita, măsurat în calitatea puterii de cumpărare standard. Surclasăm șase state în topul european, între care, foarte important, începând cu anul 2023, Ungaria. În acest top surclasăm și Grecia, iar Bulgaria se plasează pe ultimul loc. Practic, în România, PIB per capita, exprimat în calitatea puterii de cumpărare standard, este 78% din media Uniunii Europene. Ungaria are 76%. În urmă cu 10 ani, România avea 55% din media Uniunii Europene", a susținut Gabriela Folcuț.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)