Parcurgem o perioadă în care – în mod tradițional – se prefigurează o serie de tendințe valabile cel puțin pentru anul 2018. Astfel, potrivit teoriei probabilității, aceste tendințe vor marca semnificativ Centenarul Marii Uniri. Faptul că avem de-a face cu evaluări și predicții exprimate deseori de pe poziții diferite și chiar opuse este încă o dovadă palpabilă că trăim într-o societate deschisă, în care schimbul liber de opinii dă și măsura sănătății spirituale și morale.

Sigur, există motive de îngrijorare, întrucât ar fi o dovadă de deficit în materie de responsabilitate să ignorăm dificultățile, provocările, riscurile, dar ceea ce interesează, în special, vizează trendurile care s-au afirmat încă de anul trecut și care au șanse reale să se consolideze în 2018. Firește, pentru ca acest deziderat să se împlinească sunt necesare numeroase condiții, dar nu asupra acestora se cuvine să insistăm, ci mai ales asupra a ceea ce privește direct economia în conexiunile ei la nivel micro și macro. Mai mult decât atât, se impune a se ține seama și de corelația strânsă dintre factorii interni și cei externi într-o lume în care globalizarea continuă să dea „tonul”. Dintr-o asemenea perspectivă prezintă, incontestabil, un mare interes modul în care este privită România de instituții, de foruri internaționale al căror cuvânt este luat în considerare cu cea mai mare seriozitate pe întregul mapamond. De aceea, nu putem trece cu vederea că, pe lângă Fondul Monetar Internațional (care și-a revizuit în sens pozitiv estimările referitoare la economia țării noastre), recent, Banca Mondială a estimat că s-a înregistrat, la noi, o creștere economică de circa 6,4%. Vom vedea luna viitoare primele estimări ale statisticii oficiale, dar, indiferent de procentajul care se va avansa, apare limpede că economia românească se află într-un proces de creștere, care, după toate probabilitățile, nu se va întrerupe. Autoritățile au prognozat pentru noul an o creștere economică de 5,5% (inferioară nivelului atins în 2017), creștere deosebit de înaltă dacă o comparăm cu cea a multor țări nu numai din regiunea noastră geografică, ci și de pe alte continente.

Desigur, contează enorm calitatea factorilor creșterii economice. În numărul de față, publicăm comunicatul oficial referitor la ședința din 8 ianuarie a.c. a Consiliului de administrație al BNR, document care abordează, direct și indirect, tocmai calitatea creșterii economice prin prisma factorilor care au determinat-o și – probabil, și chiar posibil – o vor determina și în anul în curs. Din acest document sunt de reținut în mod special ideile care converg spre concluzia că determinantul unei creșteri economice remarcabile (nu numai cea mai înaltă din Uniunea Europeană, ci și una dintre cele mai consistente pe plan mondial) l-a constituit consumul cu o dinamică anuală de peste 12 procente. Dar, în același timp, în acest document este inclusă și o altă subliniere extrem de importantă, și anume că – pentru prima dată după șase trimestre – dinamica anuală a formării brute de capital fix (mai simplu spus, a investițiilor) a fost pe un teritoriu pozitiv, sporul atingând 8,8 procente. Deci, tema investițiilor care, pe fond, vizează evoluțiile viitoare poate fi abordată rațional și prin prisma amintitului rezultat. De altfel, abordările multifactoriale sunt strict necesare pentru evitarea derapajelor, mai cu seamă în sfera interpretărilor.

Din perspectiva ofertei, creșterea PIB a avut o susținere cvasigenerală. Sectorul terțiar a înregistrat, în continuare, cea mai importantă contribuție, dar trebuie observat, cu precădere, că agricultura a „bifat” cel mai înalt ritm de creștere din ultimii patru ani, iar industria a obținut constant rezultate importante, contribuția ei la sporul de PIB fiind cea mai mare dintre toți factorii de creștere. Aceste rezultate s-au consemnat în condiții stimulative atât pe piața muncii, cât și în materie de politică a veniturilor. Ceea ce, însă, provoacă îndreptățite îngrijorări vizează nivelul record al deficitului comercial, probabil cel mai mare din ultimele două decenii, respectiv peste 11 miliarde de euro (potrivit celor mai recente date statistice). Desigur, prezintă importanță și alte componente ale evoluției economiei, printre care și creditele acordate mai ales sectorului privat. În acest sens, este de remarcat că ponderea împrumuturilor în lei a atins 61,8% din totalul creditelor, printr-o evoluție care certifică și asigură totodată o mai bună transmitere a politicii monetare.

Din aceste date și din multe altele rezultă deopotrivă punctele forte și cele slabe ale economiei românești, iar din analiza pe care acestea o impun cu necesitate, apare ca o prioritate diminuarea ponderii factorilor prociclici și aprofundarea celor proactivi. Remarca este valabilă nu numai la scară macro, ci și în microeconomie, acolo unde își desfășoară activitatea, în principal, profesioniștii contabili. Cunoașterea de pe poziții exclusiv științifice a realităților în mișcare este – ca totdeauna în asemenea abordări – premisa sigură a unor decizii corecte la toate nivelurile. Se poate, deci, conchide că verbul „a cunoaște” dă sens și substanță acțiunilor eficiente.