Românii au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 7.453 euro la nivelul anului 2021, cu 50% mai mică decât media europeană, se arată în studiul GfK Purchasing Power pentru Europa, citat de Agerpres. Țara noastră se află pe locul 31 din cele 42 de state incluse în clasamentul european.

Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2021 este de 15.055 euro. Venitul mediu net disponibil pe locuitor pentru fiecare dintre cele 42 de țări incluse în studiu variază, însă, semnificativ: Liechtenstein, Elveția și Luxemburg au cel mai mare venit mediu net disponibil, în timp ce Kosovo, Moldova și Ucraina înregistrează cele mai scăzute valori ale puterii medii de cumpărare.

Astfel, liechtensteinienii au o sumă medie disponibilă pentru cheltuieli și economii de peste 34 de ori mai mare în comparație cu ucrainenii.

În total, europenii au la dispoziție aproximativ 10,2 trilioane de euro de cheltuit în 2021 pentru alimente, locuințe, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanțe, mobilitate și achiziții de consumatori. Aceasta corespunde unei puteri medii de cumpărare pe cap de locuitor de 15.055 euro.

Astfel puterea de cumpărare pe cap de locuitor are o creștere nominală de 1,9% în 2021.

Ca și în anul precedent, Liechtenstein ocupă primul loc, cu o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor de 64.629 euro. Aceasta este de 4,3 ori mai mare decât media europeană. Elveția și Luxemburg completează primele trei locuri în clasamentul puterii de cumpărare, la fel ca și anul trecut. Elvețienii au la dispoziție 40.739 de euro pe cap de locuitor - de 2,7 ori media europeană - în timp ce luxemburghezii au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 35.096 de euro, ceea ce înseamnă de peste 2,3 ori media europeană.

16 dintre cele 42 de țări chestionate sunt peste media europeană. Acest lucru este în contrast cu 26 de țări a căror putere de cumpărare pe cap de locuitor este sub medie - inclusiv Spania, care la 14.709 euro pe cap de locuitor este ușor sub media europeană. Ucraina ocupă ultimul loc printre țările incluse în studiu, cu cea mai mică putere de cumpărare, ucrainienii având la dispoziție doar 1.892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană. „După ce puterea de cumpărare a stagnat anul trecut din cauza pandemiei de coronavirus, în acest an oamenii pot compensa cel puțin parțial creșterea ratei inflației prin câștiguri nominale ale puterii de cumpărare. Aceasta înseamnă că, în 2021, locuitorii din Europa vor avea din nou mai mulți bani disponibili pentru cheltuielile de consum, servicii, vacanțe și multe altele. Cu toate acestea, puterea de cumpărare nu se dezvoltă la fel în fiecare țară europeană: în timp ce Regatul Unit urcă cu două locuri în clasamentul puterii de cumpărare, tot din cauza unei lire sterline mai puternice, Irlanda vecină alunecă în jos cu trei locuri în top. Și au existat unele schimbări și în interiorul țărilor - cum ar fi în Franța, unde decalajul în puterea de cumpărare se mărește”, a explicat Filip Vojtech, expert în domeniul soluțiilor de geomarketing GfK.

La fel ca Franța și Polonia, România are un decalaj substanțial între bogați și săraci. București, capitala, este lider în top 10. Anul acesta, bucureștenii au o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor cu aproape 86% peste media națională, dar totuși cu 8% sub media europeană.

Bucureștenii au puterea de cumpărare de peste trei ori mai mare în comparație cu locuitorii județului cel mai puțin bogat, Vaslui, unde venitul net disponibil reprezintă aproximativ 56% din media națională și puțin sub 28% din media europeană.

În 2021 au existat câteva schimbări în top zece: Sibiu și Brașov trec pe locurile cinci și șase, în timp ce Alba trece de Prahova și ajunge pe locul nouă. Toate județele din top 10 au o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor semnificativ peste media națională. Constanța, pe locul 11, are o putere de cumpărare pe cap de locuitor la aproximativ același nivel cu media națională, în timp ce toate celelalte județe au o putere de cumpărare sub medie.

Puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor și contribuțiilor caritabile și incluzând orice beneficiu de stat primit. Studiul indică nivelurile de putere de cumpărare per persoană, pe an, în euro și ca indice (index). Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate cu inflația.

Calculele se efectuează pe baza veniturilor și câștigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum și a previziunilor economice furnizate de institutele economice.

Puterea de cumpărare a consumatorilor acoperă cheltuielile legate de alimentație, transport, utilități, servicii, energie, pensii private și planuri de asigurare, precum și alte cheltuieli, cum ar fi concediul de odihnă, mobilitatea și achizițiile consumatorilor.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)