Raportul a evaluat România ca fiind una dintre țările fruntașe în ceea ce privește furnizarea de alimente

Divizia de Cercetare si Analiza a Grupului The Economist – EIU a publicat cel de-al 9-lea Index Global de Securitate Alimentară (GFSI), analiză în care ţara noastră ocupă poziţia 22. GFSI 2020 (raport sponsorizat de Corteva Agriscience) are în vedere securitatea alimentară în contextul inegalității economice și a veniturilor, a inegalității de sex și a inegalității resurselor naturale și de mediu. Indexul atrage atenția asupra decalajului sistemic și asupra modului în care COVID-19 a accentuat impactul asupra sistemelor alimentare. Concluzia acestei analize este ca securitatea globală alimentară a scăzut pentru al doilea an consecutiv.

„Indexul dezvăluie provocările grave privind securitatea alimentară și evidențiază oportunitățile pentru un sistem global alimentar mai puternic - iar agricultura se află în centrul acestuia", a declarat Jim Collins, Directorul General Executiv al Corteva Agriscience. În acest an, GFSI a analizat factorii determinanți ai securității alimentare, precum accesibilitatea preţurilor, disponibilitatea produselor, calitatea și siguranța acestora sau resursele naturale și reziliența regiunii. Conform raportului EIU, Europa ocupă a doua poziție din clasamentul general global și și-a asigurat locul de lider global în ceea ce privește accesibilitatea prețului alimentelor. Cu excepția Ucrainei, toate țările Europene au programe solide de tip plasă de siguranță alimentară, care, însă, au fost supuse unei presiuni semnificative de criza COVID-19. România a obținut 100 de puncte pentru programele de siguranță alimentară, ocupând şi un loc fruntaș atât în ceea ce privește accesul la piață, cat și serviciile financiare pentru agricultură. În 2020, din cauza lipsei de lucrători migranți sezonieri generată de pandemie, a fost afectată furnizarea generală de alimente din regiune, prin reducerea disponibilității inputurilor. În Uniunea Europeană, furnizarea de alimente a fost amenințată de COVID-19 și prin prisma comportamentului consumatorului, cum a dus la cumpărări in exces, din cauza panicii lipsei alimentelor esențiale. Pentru aceasta perioadă, raportul a evaluat România ca fiind una dintre țările fruntașe in ceea ce privește furnizarea de alimente.

Conform raportului EIU, indexul arată faptul că volatilitatea producției agricole din Europa este peste media globală. Această instabilitate afectează predictibilitatea și, în consecință, planificarea unei furnizări consistente de alimente. Serbia, Slovacia și Norvegia sunt printre țările care se confruntă cu o volatilitate ridicată a producției agricole. Cu toate acestea, Europa, ca regiune, poate fi capabilă să compenseze deficiențele menționate mai sus prin îmbunătățirea infrastructurii și a cunoștințelor tehnice pentru a genera o eficiență mai ridicată. De aceea, pentru a compensa această volatilitate și a atenua riscurile, deschiderea spre inovare rămâne un punct esențial și Europa trebuie să se angajeze susținut în introducerea măsurilor de adaptare și a ideilor inovative de management agricol.

„În acestă perioadă marcată de criza COVID-19 și de schimbări climatice, GFSI (Indicele de Securitate Alimentară Globală al EIU) din acest an atrage atenția asupra provocărilor pentru siguranța alimentară”, a declarat Igor Teslenko, președintele pentru Europa al Corteva Agriscience. „Ne simțim încurajați de statutul de lider global al Europei în ceea ce privește accesibilitatea alimentelor, dar luăm în calcul și volatilitatea producției agricole. Pentru o mai bună rezistență in fața crizei lanțurilor și sistemelor de furnizare a hranei, ne bazăm pe aceste date pentru a identifica vulnerabilitățile și a asigura o ofertă consistentă de alimente și resurse pe piață”.

Calitatea și siguranța măsoară varietatea și calitatea nutrițională a dietelor medii, precum și siguranța alimentară. Indexul a arătat că dieta oamenilor din România întrunește toate standardele nutriționale.

Pentru prima oară, în acest an GFSI a inclus „Resursele Naturale și Reziliența” ca a patra principală dimensiune analizată. Acest lucru a marcat o schimbare semnificativă de metodologie, dezvăluind rezistența sistemelor alimentare în fața schimbărilor climatice. Subindicatorii acestei categorii includ dependența față de importul de alimente, riscul unui management deficitar și previziunea creșterii populației.

Conform raportului regional al EIU, in ciuda faptului ca regiunea este expusă la secetă si inundații, indexul a arătat că țările din Europa depășesc toate celelalte regiuni analizate în raport. În zonele supuse secetei și inundațiilor managementul apei devine un factor important cu impact decisiv asupra calității și cantității producției agricole; din păcate, în România managementul apei se face într-o manieră deficitară, potrivit autorilor docimentului.  Raportul relevă că Europa este lider global în stimularea angajării în politici legate de adaptarea la schimbările climatice.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)