GNM: Majoritatea românilor consideră că firmele poluatoare ar trebui sancționate, dar și că responsabilitatea cetățenilor față de mediu trebuie să fie mai mare
Numărul 3, 26 ian. - 1 feb. 2022 » Roza vânturilor
Nouă din zece români (92%) sunt de părere că sancționarea firmelor poluatoare și obligarea primăriilor la implementarea de măsuri de protecție a mediului ar putea reduce poluarea pe termen lung, iar 87% consideră că la acest demers ar trebui să participe și cetățenii, devenind mai responsabili și renunțând la a mai arunca gunoaie de tot felul pe malurile râurilor sau la marginea orașelor, arată rezultatele unui sondaj public realizat de Garda Națională de Mediu (GNM) privind atribuțiile instituției și reducerea poluării, relatează Agerpres. Conform sursei citate, 25,4% dintre respondenți sunt de acord cu sancționarea celor care se încălzesc cu alți combustibili în afara lemnelor, produselor speciale pentru încălzire sau gazului. În același timp, aproape 45% dintre cei chestionați nu au sesizat vreodată comisarii Gărzii de Mediu în privința unor incidente de mediu, în timp ce 36,8% au făcut acest lucru, iar 18,3% susțin că au vrut să sesizeze instituția, dar nu au făcut-o.
Întrebați cum ar proceda în cazul în care ar dori să le anunțe comisarilor Gărzii de Mediu un caz de poluare, 61% dintre respondenți au spus că întâi ar căuta un număr de telefon pe site-ul Gărzii, 52,1% iau în calcul și trimiterea unui e-mail la gardamediu@gnm.ro și doar 21% ar apela la numărul de urgențe 112.
În cazul unei sesizări scrise pe adresa Gărzii Naționale de Mediu, 77,6% din totalul celor chestionați s-au declarat dispuși să își ofere datele de identificare, având în vedere că, potrivit legii, pot fi înregistrate doar sesizările care nu sunt anonime, 12,3% nu ar fi de acord cu acest lucru și 10,1% nu se pot pronunța.
Rezultatele sondajului relevă, totodată, că emisiile generate de marii poluatori sunt considerate de 86,8% dintre români ca fiind una dintre principalele probleme de mediu, urmată de arderile de deșeuri pentru încălzire sau pentru evitarea costurilor depozitării (82,3%), tăierea pădurii (59,6%), construcția/folosirea de fose care provoacă disconfort olfactiv (55,4%), zgomotul făcut de vecini (12,1%) și creșterea animalelor de către vecini (7,6%).
Într-un top al principalelor surse de poluare a aerului, cetățenii pun pe primul loc incendierile ilegale de deșeuri (88,6%), apoi traficul auto (75,4%), unitățile industriale (74,5%), depozitele de deșeuri (60,3%), fermele agricole (17,6%) și ploile acide (10,1%).
În ceea ce privește soluțiile de reducere a poluării, 92,1% dintre participanții la sondaj sunt de părere că sancționarea firmelor poluatoare și obligarea primăriilor la implementarea de măsuri de protecție a mediului ar putea reduce poluarea pe termen lung, iar 87% consideră că la acest demers ar trebui să participe și cetățenii, printr-o responsabilitate mai mare în privința gestionării deșeurilor. Acest lucru se traduce prin renunțarea la a mai arunca gunoaie pe malurile râurilor sau la marginea orașelor.
Circulația cu transportul în comun și mijloacele alternative de deplasare nepoluante, în defavoarea autovehiculelor personale, este pe locul trei în topul măsurilor antipoluare, cu 61,4% dintre opțiuni.
Datele GNM arată că, în privința contribuției individuale la protecția mediului, cei mai mulți respondenți susțin că fac acest lucru prin faptul că nu aruncă gunoaie pe jos și strâng resturile după fiecare ieșire în natură (96,2%), prin colectarea separată a deșeurilor reciclabile de cele nereciclabile (86,2%), evitarea folosirii sacoșelor din plastic (54,7%), folosirea mașinii doar când este neapărat necesar (43,7%) și evitarea cumpărării de produse ambalate în plastic (32,4%).
Dacă ar face o listă cu obiceiuri sănătoase pentru mediu de adoptat în acest an, cei care au răspuns la sondajul realizat de GNM ar include pe aceasta: separarea deșeurilor în gospodărie (73,1%), colectarea separată a uleiului folosit și predarea acestuia către colectori (72,4%), cumpărăturile responsabile (68,1%), mai mult mers pe jos (59,9%), evitarea folosirii paharelor de unică folosință, în favoarea recipientelor reutilizabile (59,5%), donarea hainelor, în locul aruncării acestora printre deșeuri (54,2%), repararea electrocasnicelor uzate, în detrimentul înlocuirii acestora (40,6%) și renunțarea la aruncarea țigării și gumei de mestecat pe geamul mașinii (40,5%).
Sondajul GNM a fost realizat, prin intermediul platformei Google, sub forma unui chestionar ce a cuprins zece întrebări cu variante de răspuns unice sau multiple, pe un eșantion de 780 de persoane din toată țara.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice