Grecia și România, pe ultimele locuri în UE după ponderea specialiștilor ITC în forța de muncă
Numărul 27-28, 28 iul. - 10 aug. 2021 » Breviar statistic
Specialiștii în tehnologia informației și comunicațiilor (ITC) reprezentau, anul trecut, 4,3% din forța de muncă totală a Uniunii Europene, însă în rândul țările membre cea mai mică pondere a specialiștilor ITC se înregistra în Grecia (2%), urmată de România (2,4%), arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres. La polul opus, sunt Finlanda și Suedia, unde ponderea specialiștilor ITC în totalul persoanelor ocupate este de 7,6%, respectiv 7,5%. Alte state cu o pondere relativ ridicată sunt Estonia, Luxemburg, Țările de Jos, Irlanda și Danemarca, toate cu peste 5%.
Repartiția pe sexe arată că marea majoritate a specialiștilor ITC din UE sunt bărbați și doar 18,5% sunt femei. Țările membre cu cele mai mari ponderi ale femeilor în rândul specialiștilor ITC sunt Bulgaria (28,2%), Grecia (26,5%) și România (26,2%).
Totuși, Eurostat subliniază că, începând din 2011, ritmul de creștere a numărului femeilor specialiste în ITC a fost mai mare decât cel al bărbaților, astfel încât decalajul dintre sexe s-a redus pe parcursul ultimului deceniu cu trei puncte procentuale. De exemplu, în cazul României ponderea femeilor în rândul specialiștilor ITC a crescut de la 21,7% în 2011 până la 26,2% în 2020.
La nivelul Uniunii Europene, aproape 8,4 milioane de persoane lucrau ca specialiști ITC, sau 4,3% din forța de muncă totală, cu 0,4 puncte procentuale mai mult decât în 2019.
În România, pe parcursul ultimului deceniu, ponderea specialiștilor ITC în forța de muncă a crescut de la 1,5% în 2011 până la 2,4% în 2020. În cifre absolute, în România anul trecut erau aproximativ 202.000 specialiștilor ITC, față de 125.000 în 2011.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice