Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat marți că obiectivul urmărit atât în trecut, cât și în viitor de banca centrală este reducerea inflației fără a crea recesiune în țară, subliniind că un prim obiectiv se referă la stabilitatea prețurilor, relatează Agerpres. „Printre obiectivele pe care le vom urmări în perioada următoare se află în primul rând obiectivul prevăzut de lege și acesta este stabilitatea prețurilor. Stabilitatea prețurilor este bunul public cel mai de preț pe care poate să-l dea o bancă centrală societății. Este recunoscut că în condiții de stabilitate relativă a prețurilor un obiectiv de creștere rezonabil, în cazul nostru 2,5%, cu o marjă de plus-minus 1%, economia se dezvoltă mai bine, sunt șanse mai mari să avem și stabilitate macroeconomică, financiară și să avem și creștere economică durabilă, sustenabilă pe termen lung. Vom urmări, ca și în trecut, să asigurăm stabilitatea prețurilor fără să pericliteze stabilitatea financiară. Multă vreme, până prin anii 2000, s-a crezut că asigurarea stabilității financiare vine aproape automat cu asigurarea stabilității financiare. Criza din 2008 - 2009 a dovedit că această teză nu este corectă”, a susținut Mugur Isărescu la audierile din Comisiile parlamentare reunite de buget-finanțe.

Isărescu a adăugat că băncile centrale - chiar dacă nu prevăd în mod expres stabilitatea financiară -, în cadrul legilor, cutuma europeană, cutuma în România și legile ulterioare care au apărut stabilesc ca obiectiv secundar și stabilitatea financiară. „La noi este asigurată de comitetul de risc sistemic aprobat prin lege de Parlament”, a afirmat Isărescu. El a subliniat că BNR urmărește asigurarea stabilității prețurilor, deci și stabilitatea financiară, fără a descuraja creșterea economică.

„Urmărim să asigurăm stabilitatea prețurilor, deci și stabilitatea financiară, păstrând sau nu descurajând creșterea economică. Ei, aici lucrurile pot să fie ușor conflictuale, de multe ori și în teorie economică și în practică s-a dovedit că stabilitatea prețurilor nu poate să fie asigurată ușor, mai ales de la anumite niveluri, fără o încetinire remarcabilă semnificativă a creșterii economice. Unii vorbesc și de recesiune. Noi am încercat să îmbinăm aceste lucruri în sens pozitiv, adică să dăm inflația în jos fără să creăm recesiune și în ultimii ani am reușit, cel puțin parțial. Este important pentru BNR, dar și pentru România să coborâm inflația fără să creăm recesiune, pentru că situația fiscal-bugetară a României este de așa natură încât o recesiune și o încetinire a creșterii economice, dar mai ales o recesiune, ar agrava și mai mult situația fiscal-bugetară”, a explicat oficialul BNR.

Potrivit acestuia, în prezent, „dezechilibrul principal din România - financiar și economic - este deficitul fiscal-bugetar, care se reflectă aproape ca într-o oglindă în deficitul extern - undeva între 6 și 8%”.

„Încercăm să dăm jos inflația fără să creăm recesiune în România, cam acesta a fost obiectivul în trecut și îl vom urmări și în viitor, bineînțeles, raportând Parlamentului și publicului prin rapoartele trimestriale privind inflația și situația economică din țară. (...) BNR nu poate primi instrucțiuni în elaborarea politicii monetare, urmărește obiectivul său principal. Dar asta nu înseamnă că stăm izolați într-un turn de fildeș și nu discutăm. Eficiența finală a politicilor economice, cu denumirea ușor păsărească «mixul de politici economice» (...) se poate optimiza prin negocieri, dar obiectivul nostru rămâne stabilitatea prețurilor. Urmărim să conlucrăm cu Guvernul, fără să periclităm atingerea obiectivului nostru principal”, a arătat Isărescu.

Guvernatorul BNR a estimat că, în perioada următoare, inflația se va stabiliza în jur de 2,5%, plus/minus un procent.

„Credem că în perioada următoare, hai să zicem 12-16 luni, inflația se va stabiliza în marjele stabilite prin politica BNR - 2,5% este ținta noastră, plus/minus 1%. Bineînțeles că inflația depinde de foarte mulți factori. (...) La reducerea inflației spre 6, acum 5% și probabil în toamna aceasta sub 5%, am constatat însă o reținere mai mare. Hai să spunem că inflația în România a fost mai încăpățânată. Factorii principali care contribuie la acest lucru sunt legați de creșterea veniturilor peste productivitate. Banca Națională nu este împotriva creșterii veniturilor, acesta este scopul creșterii economice, dar trebuie o corelare cu creșterea productivității, altfel diferențialul (...) se duce fie deficit extern, cerere excedentară, fie în inflație mai mare, fie în amândouă și pericolul care este o spirală prețuri-salarii. (...) Eu sper că în perioada următoare de opt luni, influența se va duce spre obiectivul de 2,5% plus-minus un procent”, a transmis guvernatorul BNR.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)