Executivul a aprobat, prin OUG nr. 226/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.332 din 31 decembrie 2020, o serie de măsuri fiscal-bugetare care vizează ample categorii sociale şi economice. Astfel, pentru evitarea unor presiuni suplimentare asupra cheltuielilor bugetare în anul 2021, noul act normativ prevede, între altele:

▪ menţinerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum şi al indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020;

▪ menţinerea în anul 2021 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;

▪ menţinerea în anul 2021 a cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020;

▪ menţinerea în anul 2021 a cuantumului indemnizaţiei de merit la nivelul stabilit pentru anul 2020;

▪ prorogarea termenului de intrare în vigoare a măsurilor prevăzute de art. 27 alin. (6) şi art. 361 alin. (3) lit. e) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, până la data de 31 decembrie 2021;

▪ prorogarea termenului de aplicare a Legii nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune, până la 1 aprilie 2022;

▪ suspendarea aplicării prevederilor la art. 210 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare, până la data de 1 ianuarie 2022;

▪ acordarea indemnizaţiei prevăzute la art. 165 alin. (1A2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2022;

▪ neactualizarea cu rata medie a inflaţiei a pensiilor de serviciu, pensiilor militare de stat şi indemnizaţiilor pentru limită de vârstă reglementate de Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi ai parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, cu completările ulterioare, Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu completările ulterioare, şi Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.

♦ Se prevede acordarea în continuare, în anul 2021, a voucherelor de vacanţă în cuantum 1.450 lei pentru personalul plătit din fonduri publice. În aces sens se modifică prevederile OUG nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă. Totodată, pentru corelare se modifică Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, în sensul că până la data de 1 ianuarie 2022 prevederile acestei legi nu se aplică voucherelor de vacanţă. Potrivit Executivului, măsura menţinerii acordării voucherelor de vacanţă, în cuantum de 1.450 lei, până la data de 31 decembrie 2021, „va sprijini industria ospitalităţii, puternic afectată de efectele pandemiei COVID-19, în sensul recuperării pierderilor suferite ca urmare a suspendării activităţii structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi/sau alimentaţie publică sau a restrângerii circulaţiei persoanelor în anumite zone cu grad de infectare ridicat”.

♦ Valoarea fixă a punctului-amendă pentru amenzile contravenţionale prevăzute de OUG nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, va fi menţinută, în cursul anului 2021, la cuantumul din prezent, respectiv 145 lei.

♦ OUG nr. 226/2020 are în vedere şi transpunerea Directivei (UE) 2020/2020 a Consiliului din 7 decembrie 2020 de modificare a Directivei 2006/112/CE a Consiliului în ceea ce priveşte măsurile temporare privind taxa pe valoarea adăugată aplicabilă vaccinurilor împotriva Covid-19 şi dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro aferente, ca răspuns la pandemia de COVID-19. Astfel, ca urmare a intrării în vigoare la 12 decembrie 2020 a Directivei UE 2020/2020, s-a decis aplicarea, pentru o perioadă determinată, respectiv până la 31 decembrie 2022, a unei scutiri de TVA cu drept de deducere pentru livrarea de vaccinuri şi dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro (kituri de testare) COVID-19, precum şi pentru serviciile de vaccinare şi testare aferente, altele decât serviciile medicale care beneficiază de scutirea de TVA fără drept de deducere prevăzută la art. 292 alin. (1) din Codul fiscal. Scutirea de TVA se aplică doar pentru livrarea dispozitivelor medicale pentru diagnosticul in vitro al COVID-19 care sunt în conformitate cu cerinţele prevăzute în reglementările europene.

♦ OUG nr. 226/2020 operează şi o serie de modificări la Codul fiscal. Astfel, în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată, în vederea transpunerii în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2020/1756 a Consiliului din 20 noiembrie 2020 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce priveşte identificarea persoanelor impozabile în Irlanda de Nord, se modifică şi completează art. 318 alin. (1) din Codul fiscal, cu referirea la prefixul codului de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit persoanelor din Irlanda de Nord şi, corelativ, cu referirea la prefixele codurilor de înregistrare în scopuri de TVA atribuite persoanelor din celelalte state membre ale UE, conform dispoziţiilor art. 215 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.

De asemenea, s-au eliminat din categoria bunurilor pentru care se aplică exceptarea de la plata efectivă a TVA în vamă deşeurile prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, în vederea evitării unor blocaje la importul acestor bunuri, având în vedere că în Nomenclatura combinată nu există codificare tarifară în funcţie de caracteristicile tehnice ale acestor categorii de bunuri.

Totodată, s-a amânat de la data de 1 ianuarie 2021 la data de 1 ianuarie 2022 termenul de intrare în vigoare a măsurii privind majorarea la 140.000 euro a plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, având în vedere impactul negativ al acestei măsuri asupra veniturilor din TVA, estimat la -0,2 miliarde lei pentru anul 2021.

♦ Actul normativ include reglementări referitoare la obligaţia operatorilor economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, de a dota automatele comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale. Astfel, având în vedere faptul că la această dată nu există pe piaţă aparate de marcat electronice fiscale cu care urmează a fi dotate automatele comerciale, iar perioada ramasă până la împlinirea termenului până la care operatorii economici menţionaţi aveau obligaţia de a dota automatele comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale (31 decembrie 2020) nu a permis parcurgerea tuturor etapelor obligatorii, cu grad mare de complexitate şi dificultate şi, implicit, de durată, necesare pentru implementarea efectivă a acestui tip de aparate de marcat, respectiv: ▪ aprobarea prin HG a specificaţiilor tehnice şi funcţionale ale acestor aparate de marcat; ▪ construirea prototipurilor de către producători; ▪ testarea prototipurilor la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică; ▪ autorizarea de către Ministerul Finanţelor Publice a distribuitorilor acestor aparate de marcat; ▪ fabricarea aparatelor de marcat şi instalarea lor în circa 90.000 de automate comerciale, pe întreg teritoriul ţării, de către distribuitorii şi operatorii de service autorizaţi de Ministerul Finanţelor, exista riscul ca operatorii economici în cauză să fie sancţionaţi drastic pentru neîndeplinirea acestei obligaţii, din motive neimputabile lor. În acest context, s-a impus modificarea alin. (2) al art. III din Legea nr. 136/2019 pentru abrogarea alin. (1), (2) şi (4) ale art. 40 din OG nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum şi pentru modificarea şi completarea OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificările ulterioare, în sensul prorogării, cu 12 luni, până la data de 31 decembrie 2021, a termenului prevăzut de lege pentru dotarea de către operatorii economici a automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale, această perioadă fiind necesară pentru soluţionarea tuturor impedimentelor întâlnite în procesul de legiferare a caracteristicilor tehnice şi funcţionale ale acestui tip de aparate de marcat, precum şi pentru parcurgerea, ulterior legiferării, a tuturor etapelor obligatorii menţionate.

♦ Referitor la obligaţia operatorilor economici de a asigura conectarea la distanţă a aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea transmiterii de date fiscale către ANAF, Guvernul a avut în vedere faptul că, la data emiterii OUG nr. 226/2020, se înregistrează un decalaj de circa 4 luni, pentru operatorii economici încadraţi în categoria marilor contribuabili, şi de circa 2 luni pentru operatorii economici din categoria contribuabililor mijlocii şi mici, faţă de calendarul care vizează conectarea aparatelor de marcat la sistemul informatic al ANAF. În aceste condiţii – spun reprezentanţii Ministerului Finanţelor –, operatorii economici din categoria marilor contribuabili riscau, începând cu data de 1 ianuarie 2021, iar cei din categoria contribuabililor mijlocii şi mici, începând cu data de 1 februarie 2021, aplicarea de sancţiuni drastice, în condiţiile în care doar o mică parte a distribuitorilor autorizaţi au obţinut supliment de aviz tehnic de la ICI Bucureşti, iar după obţinerea acestui document este necesară parcurgerea altor etape obligatorii (implementarea în producţie a noii versiuni de soft care permite conectarea aparatelor de marcat la sistemul informatic şi respectiv instalarea acestui soft în fiecare aparat de marcat, prin deplasarea tehnicienilor de service la fiecare aparat de marcat), s-a impus modificarea art. 16 din OUG nr. 181/2020, în sensul prelungirii cu trei luni, până la data de 31 martie 2021, a suspendării aplicării atât a dispoziţiilor art. 10 lit. ff), cât şi a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. j) din OUG nr. 28/1999, pentru săvârşirea faptei prevăzute la art. 10 lit. ff).

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor precizează, în Nota de fundamentare, că pentru savârșirea faptei prevăzute la art 10 lit. z), dispoziţiile art. 11 alin (1) lit. j) rămân aplicabile în continuare, suspendarea reglementată de OUG nr. 226/2020 operând doar în cazul săvârşirii, până la 31 martie 2021, a faptei prevăzute la art. 10 lit. ff).

„Măsura are în vedere prelungirea cu trei luni a măsurii de suspendare a aplicării sancţiunii prevăzute de lege pentru nerespectarea obligaţiei operatorilor economici de a asigura conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic al ANAF, pentru a permite tuturor distribuitorilor autorizaţi să dezvolte softul, să îl testeze, să obţină supliment de aviz tehnic la ICI Bucureşti şi, respectiv, să îl implementeze în aparatele de marcat, astfel încât acestea să se conecteze la sistemul informatic al ANAF, în vederea transmiterii datelor fiscale”, subliniază Ministerul Finanţelor.

♦ OUG nr. 226/2020 prevede o serie de dispoziţii fiscale privind unele indemnizaţii suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, din bugetul de stat sau decontate din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. Astfel, au fost operate clarificări privind tratamentul fiscal şi modul de calcul al obligaţiilor fiscale datorate pentru indemnizaţiile acordate potrivit următoarelor acte normative:

▪ OUG nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavi rusul ui SARS-CoV-2, cu modificările şi completările ulterioare;

▪ OUG nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare;

▪ OUG nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinţi în vederea supravegherii copiilor, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, cu completările ulterioare;

▪ OUG nr. 120/2020 privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2;

▪ Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel pentru indemnizaţiile acordate potrivit art. XV alin. (1), (1A1), (2) şi (4) din OUG nr. 30/2020 cu modificările şi completările ulterioare şi art. 3 din OUG nr. 132/2020, cu modificările şi completările ulterioare, se clarifică următoarele aspecte:

▪ modul de calcul al impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale obligatorii, în sensul că acestea se determină separat faţă de veniturile realizate din desfăşurarea activităţii, întrucât nu constituie venituri din desfăşurarea activităţii;

▪ la verificarea încadrării în plafoanele prevăzute la art. 69 alin. (9), art. 148 alin. (2) şi art. 170 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, aceste indemnizaţii nu se iau în calcul;

▪ prin derogare de la prevederile art. 121, art. 151 şi art. 174 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţiile fiscale datorate nu fac obiectul acordării bonificaţiei stabilită prin legea anuală a bugetului de stat.

De asemenea, în cazul indemnizaţiilor acordate potrivit art. 3 din OUG nr. 132/2020, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia celor acordate persoanelor care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare, se clarifică modalitatea de stabilire a bazei de calcul a obligaţiilor fiscale reprezentând impozit pe venit, contribuţie de asigurări sociale şi contribuţie de sociale de sănătate, în sensul în care calculul se efectuează de către persoanele fizice beneficiare prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 64 alin. (1), art. 138 lit. a) şi, respectiv, art. 156 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, asupra indemnizaţiei brute încasate de la agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Pentru calculul impozitului pe venit se aplică regulile prevăzute la art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Măsura se aplică începând cu obligaţiile fiscale care au termen de declarare şi plată în anul 2021.

Pentru aplicarea unui regim fiscal unitar se clarifică faptul că, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2021 în cazul indemnizaţiilor prevăzute la art. 1 din OUG nr. 132/2020, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 3 din OUG nr. 147/2020, cu completările ulterioare, şi începând cu obligaţiile fiscale care au termen de declarare şi plată în anul 2021 în cazul indemnizaţiilor prevăzute la art. 3 din acelaşi act normativ nu se acordă facilităţile fiscale prevăzute la art.60, art. 138A1, art.154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Se clarifică situaţia persoanelor fizice beneficiare ale indemnizaţiilor acordate potrivit art. XV din OUG nr. 30/2020, asigurate în sisteme proprii de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, în sensul că acestea datorează contribuţia de asigurări sociale pentru indemnizaţiile respective la sistemul propriu de pensii, în cotele prevăzute de Codul fiscal.

De asemenea, se clarifică faptul că, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2021, respectiv începând cu obligaţiile fiscale care au termen de declarare şi plată în anul 2021 în cazul beneficiarilor, profesionişti sau alte categorii de persoane fizice care declară obligaţiile fiscale prin Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, persoanele fizice beneficiare ale indemnizaţiilor acordate potrivit OUG nr. 30/2020, OUG nr. 120/2020, OUG nr. 132/2020, cu modificările şi completările ulterioare, art. 3 din OUG nr. 147/2020, cu completările ulterioare, precum şi potrivit Legii nr. 19/2020, nu pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat aferent indemnizaţiilor respective, pentru susţinerea entităţilor nonprofit/unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii, avându-se în vedere că aceste indemnizaţii nu constituie venituri din desfăşurarea activităţii, fiind suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, din bugetul de stat sau decontate din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.

♦ Actul normativ prevede continuarea unor măsuri fiscale.

▪ Continuarea facilităţilor fiscale constând în anularea obligaţiilor de plată accesorii şi eşalonarea la plată în formă simplificată

Executivul a ţinut cont de faptul că obligaţiile accesorii îngreunează conformarea la plată a obligaţiilor bugetare, în contextul actual al dificultăţilor financiare cu care se confruntă contribuabilii afectaţi direct sau indirect de criza Covid-19, şi a analizat impactul pe care l-a avut adoptarea facilităţilor fiscale, promovate după data intrării în starea de urgenţă. În aceste condiţii, s-a decis continuarea aplicării acestor masuri fiscale. „Astfel, principalele beneficii ale reluării facilităţilor fiscale constând în anularea obligaţiilor fiscale accesorii şi eşalonarea la plată în forma simplificată, pentru care termenul de depunere a cererilor a fost până la data de 15 decembrie 2020 sunt relansarea economiei şi depăşirea unor probleme economice ale contribuabililor, precum şi diminuarea datoriilor acestora. Aceste facilităţi fiscale conduc pe termen scurt şi mediu la creşterea veniturilor bugetare, creştere necesară şi utilă în special în condiţiile în care se impune susţinerea cheltuielilor bugetare. Cei mai mulţi beneficiari ai acestor facilităţi fiscale sunt din sectorul economic privat”, menţionează Executivul.

Urmare a aplicării facilităţii fiscale constând în anularea accesoriilor conform OUG nr. 181/2020 s-a constatat ca au rămas aproximativ 22.000 contribuabili care nu au depus cereri de eşalonare la plată în formă simplificată. Astfel, în situaţia in care aceştia vor accesa facilitatea fiscală constând eşalonarea la plată în formă simplificată s-ar putea încasa aproximativ 12 miliarde lei. Impactul bugetar analizat anterior este raportat la contribuabilii care înainte de intrarea în starea de urgenţă nu au inregistrat datorii, însă ulterior au acumulat datorii din lipsa de lichidităţi financiare.

Pe de altă parte, prin noul act normativ se are în vedere încasarea obligaţiilor bugetare acumulate pe perioada stării de urgenţă/alertă, astfel că această măsură sprijină contribuabilii in sensul în care aceştia pot folosi lichidităţile de care dispun pentru continuarea activităţii afectate direct sau indirect de criza Covid-19, iar, pe de altă parte, se asigură o creştere a veniturilor la bugetul general consolidat.

▪ Extinderea obligaţiilor bugetare ce pot intra în restructurare

Prin actul normativ se prelungeşte termenul pentru care se acordă facilitatea fiscală constând în restructurarea obligaţiilor bugetare, de la data de 31 iulie 2020 până la 31 decembrie 2020. Potrivit Guvernului, obligaţiile acumulate în această perioadă îngreunează în mod considerabil contribuabilii în a accesa această facilitate fiscală, intrucat aceste obligaţii trebuie achitate până la data depunerii cererii.

În contextul actual al dificultăţilor financiare cu care se confruntă contribubilii şi ţinând cont că această facilitate se adresează unui număr restrâns de beneficiari, s-a decis prelungirea datei la care se raportează obligaţiile bugetare ce pot face obiectul restructurării până la data de 31 decembrie 2020.

▪ Continuarea măsurii de soluţionare a solicitărilor de rambursare a TVA cu efectuarea,  ulterior, a inspecţiei fiscale

Actul normativ prorogă termenul până la data de 31 martie 2021 pentru care se aplică măsura privind solicitarea la rambursare prin deconturile cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare, depuse în cadrul termenului legal de depunere, cu efectuarea, ulterior, a inspecţiei fiscale. Prorogarea acestui termen are ca scop sprijinirea, în continuare, a mediului de afaceri şi a contribuabililor persoane fizice, în contextul sanitar şi economic dificil, fiind creată posibilitatea debitorului ca, până la data de 31 martie 2021, să se decidă cu privire la accesarea facilităţilor fiscale corespunzător situaţiei sale fiscale, respectiv eşalonarea simplificată, eşalonarea conform Codului de procedură fiscală, restructurarea obligaţiilor bugetare ori plata obligaţiilor bugetare.