În momentul de față, avem un argument în plus pentru a considera că procesul de aderare a României la moneda euro a intrat într-o fază superioară. Este vorba despre adoptarea, la 21 martie a.c., a Hotărârii Guvernului privind înființarea Comisiei Naționale de Fundamentare a Planului Național de Adoptare a Monedei Euro. Această decizie a fost definită de prim-ministrul Viorica Dăncilă drept o premisă esențială a elaborării și trecerii la aplicarea celui mai important proiect de după dobândirea de către România a statutului de țară membră a Uniunii Europene. Hotărârea prevede și un termen relativ apropiat pentru prezentarea amintitului Plan Național, respectiv 15 noiembrie 2018. În ceea ce privește orizontul de timp pentru finalizarea procesului, adică intrarea efectivă a țării noastre în Zona Euro, s-a avansat anul 2024.

Este, incontestabil, o fază superioară a procesului de aderare la moneda unică europeană, deoarece s-a creat un organism reprezentativ care – prin elementele lui componente, de ordin instituțional, organizațional, metodologic, cu autoritatea politică și științifică adecvată – are un mandat clar: stabilirea unui calendar precis pentru pașii de urmat în vederea realizării unui veritabil PROIECT DE ȚARĂ.

Din moment ce suntem îndreptățiți să vorbim despre „o etapă superioară”, luăm implicit cunoștință de faptul că noua Comisie preia drept achiziții certe efectele demersurilor de până acum care au decurs și decurg din Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană. În acest act fundamental se stipulează, fără echivoc, că procesul de integrare a României în UE include obligatoriu adoptarea monedei euro. Din acest motiv, se poate considera că decizia politică a fost luată, iar orice discuție legată de eventuale alte opțiuni rămâne lipsită de obiect. Tocmai pe baza Tratatului de Aderare la UE s-au acumulat realizări care ne-au apropiat, chiar dacă nu în măsura dorită și posibilă, de momentul adoptării euro. Cum se știe, an de an, în luna aprilie, Guvernul României actualizează Programul de Convergență, care nu este altceva decât „foaia de parcurs” spre adoptarea monedei euro. Conceptul de convergență constituie el însuși expresia sintetică a modalităților prin care se creează condițiile strict necesare pentru respectiva aderare.

Criteriile de convergență, după cum este cunoscut, au trei componente: nominală, reală și juridică. În toate aceste domenii, s-au înregistrat progrese semnificative. Dacă ne referim la criteriile de Maastricht, adoptate în 1992, constatăm că am atins un nivel relativ înalt în ceea ce privește convergența nominală, respectiv cele patru criterii: stabilitatea prețurilor, finanțe publice solide și sustenabile, stabilitatea cursului de schimb și ratele dobânzilor pe termen lung. Bunăoară, s-au respectat cotele de 3% din PIB nivel maxim de deficit bugetar și 60% din PIB nivel maxim pentru datoria publică, oscilațiile prețurilor cu 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre cu cele mai bune rezultate în acest domeniu. Au fost și, probabil, vor fi și unele reculuri conjuncturale în materie de convergență nominală, însă – în linii mari – la acest capitol suntem foarte aproape de a îndeplini cele patru criterii.

Lucrurile sunt mai complicate dacă ne referim la măsura în care îndeplinim condițiile de convergență reală. Aici este vorba, în principal, despre stadiul de dezvoltare generală economico-socială a României. Am mai avut prilejul să abordăm acest subiect vast și complex. Există o serie de indicatori care permit comparații cu nivelul mediu de dezvoltare la scara întregii Uniuni Europene, cum ar fi produsul intern brut pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare, structura economiei din perspectiva ponderii ramurilor principale, productivitatea muncii, gradul de ocupare a populației active, diminuarea disparităților teritoriale, indicele de dezvoltare umană (educație, sănătate etc.). Se poate considera că se va ajunge în stadiul în care vor fi îndeplinite criteriile de convergență reală când la toți acești indicatori s-ar depăși media pe ansamblul Uniunii Europene. Aici avem de-a face și cu raportul dintre scop și mijloc. Progresul economic nu constituie un scop în sine. Sunt îndreptățite opiniile potrivit cărora criteriile convergenței reale vor fi îndeplinite atunci când nivelul de trai va depăși în România cota de 50% din media pe Uniunea Europeană. Desigur, acestea sunt elemente cu caracter general. Preconizatul Plan Național de Adoptare a Monedei Euro urmează să conțină detalii numeroase și pertinente. Este, astfel, limpede că tot ceea ce va contribui la adoptarea euro, pe baza îndeplinirii criteriilor de convergență nominală, reală și juridică, se află în consonanță cu suma intereselor individuale ridicate la nivelul autenticului interes național.

(Copyright foto: weyo / 123RF Stock Photo)