Politicile publice și echilibrele macroeconomice
Numărul 1, 10-16 ian. 2024 » Comentariul ediției
O sumară trecere în revistă a noțiunilor și a temelor economico-sociale la ordinea zilei relevă circulația tot mai intensă a conceptului de echilibru, mai ales în cazul deficitelor gemene – bugetar și comercial. În acest mod, se acordă o atenție specială modalităților de asigurare a echilibrelor specifice, avându-se în vedere mai ales volumul mare al datoriei publice interne și externe, precum și necesitatea acută a contractării de împrumuturi care să nu determine înrăutățirea situației financiare a țării.
Între țintele majore stabilite pentru acest an în programele guvernamentale se înscriu, la loc central, cele care vizează echilibrarea veniturilor și cheltuielilor, îmbunătățirea raporturilor dintre exporturi și importuri, astfel încât stabilitatea sistemului financiar național să constituie, în continuare, un suport trainic al creșterii și dezvoltării economice. Prin urmare, ceea ce, la prima vedere, constituie teme care se integrează economiei nominale se dovedește, în profunzimea proceselor și fenomenelor cărora trebuie să le facem față, o cerință fundamentală a politicilor publice și, totodată, a managementului performant, începând cu entitățile economico-sociale de bază și terminând cu factorii decizionali la nivel național.
Pentru a se atinge obiectivele de ordin fiscal-bugetar sunt esențiale schimbările de ordin structural, respectiv cele care determină creșterea volumului și calității valorii adăugate la scară macroeconomică. Sigur, sunt foarte importante măsurile de ordin legislativo-administrativ destinate îmbunătății colectării taxelor și impozitelor, combaterii evaziunii fiscale, simultan cu gestionarea resurselor alocate potrivit celor mai exigente criterii de eficiență economică, socială și ecologică. Dar, în primă și în ultimă instanță, contează substanța economică, adică sursele de venituri și, implicit, de profituri supuse fiscalizării. Cu alte cuvinte, trebuie să existe ceea ce urmează a reprezenta venituri în vistieria statului.
Din această perspectivă, se conturează tot mai clar importanța creșterii Produsului Intern Brut, în 2024, la nivelul preconizat de 3,4%. Nu este vorba, însă, de un spor obținut oricum, ci numai despre acela care ține seama mai ales de schimbarea raporturilor dintre ramurile generatoare de valoare adăugată, dintre investiții și consum. Firește, nu este vorba numai despre locul pe care îl ocupă totalul resurselor și utilizărilor Produsului Intern Brut, ci îndeosebi despre o înscriere organică în tendințele dominante în lumea de astăzi și în cea de mâine, determinate de actuala etapă a revoluției științifico-tehnice.
Evident, nucleul tuturor schimbărilor preconizate îl constituie și îl va constitui, într-o tot mai mare măsură, resursa umană. Aspectele de ordin demografic, faptul că populația ocupată se apropie de cea activă, adică în jur de 8 milioane de persoane, și că numărul salariaților va depăși 6,6 milioane de persoane, reprezintă un atu important în ansamblul demersurilor de creștere și dezvoltare economică. Mai departe, intervin elemente care țin de starea de sănătate, de nivelul, de calitatea educației, în special în ceea ce privește calificarea profesională, asimilarea abilităților impuse de tehnologiile și tehnicile avansate, mai ales cele legate de procesul digitalizării tuturor domeniilor de activitate.
Nu poate fi eludată nicio altă temă fundamentală, și anume aceea a conexiunii factorului intern cu cel extern. Gradul de integrare a României în economia Uniunii Europene, dependența tot mai accentuată față de evoluțiile din zona euro, zonă în care se efectuează cel mai mare volum de comerț internațional al țării noastre, influențează și vor influența evoluțiile, inclusiv din noul an. Eventualele efecte negative vor putea fi contracarate cu succes tocmai prin măsurile proactive îndreptate spre creșterea competitivității, a rezilienței economiei românești. Este concluzia principală și a majorității analizelor efectuate în aceste zile, atât în țară, cât și în străinătate, ceea ce constituie nu numai o sursă de abordări realiste, ci – cu deosebire – una de stimulare a eforturilor creative la toate nivelurile și în toate domeniile de care depind prezentul și viitorul nostru, al tuturor.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice