Agenda publică este, în continuare, dominată de procedurile parlamentare consacrate actelor legislative cărora autoritățile le atribuie calificativul de reformă fiscal-bugetară și administrativă. De asemenea, este incontestabil faptul că se prelungesc controversele pe tema valabilității, a oportunității măsurilor preconizate, fapt care – la rândul lui – confirmă indubitabil că societatea românească din prezent s-a înviorat consistent, întrucât în centrul atenției au revenit teme de interes vital. Se confirmă, astfel, conștientizarea unei noi realități, mai ales punerea în funcțiune a mecanismelor democratice cum nu s-a mai întâmplat de multă vreme.

Dacă acestea sunt elemente definitorii pentru stările de spirit din momentul de față, la scară națională, nu încape îndoială că și datele cu un evident caracter obiectiv constituie o componentă esențială a diagnozei economico-sociale a perioadei pe care o străbatem. Or, tocmai de la o asemenea diagnoză s-a pornit în conturarea pachetului de măsuri care, cel puțin la modul intenție, urmărește diminuarea unor dezechilibre majore și fructificarea, în condiții mai bune, a potențialului de care dispunem în vederea evitării recesiunii și continuării procesului de creștere economică dar, de data aceasta, pe baze mai sănătoase, comparativ cu situația existentă.

Nu intenționăm să ne referim la confruntările din Parlament și nici la cele ale căror implicații vizează segmente importante ale societății, în special din mediul de afaceri, precum și din cel sindical. Întrucât am căutat – și prin considerentele expuse până acum – să identificăm zonele consensuale, apare util să focalizăm analiza pe acele elemente care nu sunt contestate, și anume cele mai importante din diagnoza evocată.

Avem în vedere, înainte de toate, agravarea deficitelor gemene, cel bugetar și cel comercial. Nimeni nu contestă datele oficiale prezentate și cu prilejul angajării răspunderii Guvernului pentru actele normative amintite. De aici și concluzia – de asemenea, unanimă – că nu mai este posibil să se adâncească aceste deficite și că trebuie să se acționeze simultan în mai multe direcții, mai ales că majorarea veniturilor și scăderea cheltuielilor bugetare presupun obligatoriu promovarea criteriilor de echitate socială, combaterea efectivă a evaziunii fiscale, redimensionarea radicală a aparatului de stat, stabilirea de priorități obiective privind alocarea banului public. Să sperăm că acolo unde au apărut divergențe în ceea ce privește evaluarea situației, îndeosebi impactul social al măsurilor preconizate, interesul comun al actorilor economici va prevala, în așa fel încât deficitul bugetar să se diminueze semnificativ într-o perioadă rezonabilă.

În privința deficitului comercial, s-a demonstrat, prin rezultatele concrete din ultimul timp, că este posibilă micșorarea acestuia prin stimularea acțiunilor menite să fructifice mai bine avantajele comparative și competitive ale economiei românești. Prin urmare, constatăm că, și în acest domeniu, interesul public și cel privat sunt convergente, urmărind îngustarea canalelor prin care s-au majorat considerabil datoria internă și cea externă.

O altă zonă în care se înregistrează pași semnificativi spre un consens autentic este cea a investițiilor. Tocmai de aceea, nimic nu trebuie să impieteze asupra surselor financiare ale acestora, de la cele interne la cele externe, în special în zona fondurilor europene nerambursabile. Sigur, în materie de investiții, îndeosebi în sectorul public, se impune o selecție riguroasă renunțându-se, fără echivoc, la cheltuieli care nu numai că nu sunt urgente, ci – practic – au provocat și provoacă pierderi însemnate.

Fără să epuizeze aspectele de cel mai mare interes privind alocarea și gestionarea resurselor, exemplele date demonstrează că, în atmosfera efervescentă din actuala perioadă, este pe deplin posibil să se aplatizeze divergențele și să prevaleze – cum mai remarcam – interesul comun, nu numai pe termen scurt, ci și dintr-o largă perspectivă strategică. Nimic nu este perfect în acțiunile omenești, așa că între a nu face nimic în vederea îmbunătățirii stărilor de fapt și de spirit din societate și a face (totuși) ceva în direcția schimbărilor benefice, alegerea cea mai potrivită se identifică de la sine.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)