Cititorii noștri știu că în comentariile pe care le supunem, săptămânal, atenției, acordăm prioritate punctelor de vedere avizate referitoare la situația economiei noastre naționale, la intersecția dintre prezent și viitor. Urmărim astfel sistematic și conexiunile dintre macro și microeconomie. În același mod de abordare semnalăm și menținerea ratingurilor acordate României de agențiile internaționale specializate, precum Standard & Poorʼs, Moodyʼs și Fitch Group, ratinguri care, în esență, conțin recomandarea adresată în special marilor deținători străini de capital, de a investi cu încredere în economia noastră națională.

Nu este lesne de explicat de ce respectivele ratinguri nu mai prezintă interesul public manifestat cu ani în urmă, când mass-media și, implicit, largi segmente ale populației urmăreau, cum se spune, „cu sufletul la gură” notele acordate României de agențiile internaționale de profil. Un asemenea deficit de interes este de-a dreptul contradictoriu și, nu rareori, surprinzător, ceea ce nu diminuează și, cu atât mai puțin, nu anulează importanța calificativelor date economiei țării noastre. Dar, chiar și așa, nimeni și nimic nu poate să nege existența unor temeiuri serioase pentru manifestarea satisfacției față de buna apreciere a eforturilor de consolidare, de modernizare a economiei românești. Totodată, se cere remarcat că nu este cazul să exagerăm importanța acestor calificative, mai ales că ele se referă nu la întreaga economie, ci numai la datoria externă în valută pe termen scurt și lung.

Evident, îndatorarea de tipul celei luate „în colimator” de agențiile menționate vizează procese și fenomene esențiale la nivelul întregii economii, în special dezechilibrele bugetar și comercial. Or, tocmai în această zonă se concentrează principalele eforturi, așa cum rezultă, în primul rând, din Legea de reforme fiscal-bugetare și administrative pe care Curtea Constituțională o consideră conformă cu Legea fundamentală a țării.

Ca ecou la calificativele acordate, mai mulți economiști, în numele unor bănci și asociații profesionale de analiză și evaluare, consideră că economia românească merita un rating mai bun, însă, deficitele bugetar și comercial au tras „în jos” imaginea de ansamblu, ceea ce reprezintă un argument în plus în susținerea necesității de a se acorda prioritate absolută diminuării celor două dezechilibre gemene. Politicile care au urmărit și urmăresc asigurarea creșterii economice bazate pe împrumuturi și-au dovedit utilitatea până la un punct, întrucât costurile sunt tot mai mari și multiplică riscurile de a se ajunge la un stadiu în care agențiile internaționale de rating nu vor mai recomanda investitorilor străini să aloce resurse financiare semnificative în economia țării noastre.

Indicatorii luați în calcul pentru acordarea ratingurilor sunt numeroși, însă volumul îndatorării, mai ales în valută, are un caracter bivalent: pe de o parte, atestă o creștere economică semnificativă, care, în aceste vremuri complicate, confirmă reziliența economiei, faptul că Produsul Intern Brut va ajunge, în acest an, la 330 miliarde de euro, față de 79 miliarde de euro, în urmă cu două decenii, iar, pe de altă parte, volumul împrumuturilor și condițiile de acordare a acestora au mărit semnificativ riscurile asociate instabilității financiare, precum și cele legate de limitarea posibilităților de acoperire a cheltuielilor bugetare esențiale din resursele proprii, date fiind atât serviciul datoriei externe, cât și gradul de acoperire a importurilor cu exporturile.

Acestea nu sunt „detalii” de ordin tehnico-financiar, ci teme vitale care se cer abordate frontal, întrucât amânările s-au dovedit extrem de păgubitoare, așa cum o confirmă situația din prezent.

În acest context, nu putem eluda recomandările Comisiei Europene, Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și, implicit, ale agențiilor internaționale de rating. Percepția externă, chiar dacă nu este totdeauna conformă cu adevăratele stări de lucruri din economia românească, nu poate fi influențată în sens pozitiv decât de schimbările în bine și în foarte bine, determinate de măsuri pro-active concretizate în politici fiscale, monetare, economico-sociale, concordante cu tendințele pe plan european și global. În pofida riscurilor și provocărilor evocate, șansele de fructificare a numeroaselor oportunități sunt o sursă de inițiative, de acțiuni, începând cu entitățile de bază, tocmai în direcțiile cele mai favorabile unei creșteri economice sănătoase, sustenabile.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)