Informații de actualitate, precum vizita în România a comisarului european pentru politică regională, Corina Crețu, și analizele efectuate de instituțiile publice implicate direct în procesul accesării fondurilor europene îndreptățesc opiniile potrivit cărora acest început de an este un prilej cum nu se poate mai potrivit pentru a se da un nou și mai puternic impuls acțiunilor menite să fructifice, în interesul României, importante resurse puse la dispoziție de UE, conform programelor de coeziune și de reforme structurale.

Prima și cea mai importantă informație furnizată public de comisarul european a vizat gradul de accesare a fondurilor alocate de UE pentru intervalul 2014-2020: s-a atins doar 4,8% din total, ceea ce situează România sub media înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Chiar și acest nivel indică un anumit progres în 2017 față de anul anterior, adică o creștere de la 6,8 miliarde lei la 17 miliarde lei.

Cum era firesc, la întâlnirile oficiale s-au examinat cauzele acestei situații și s-a pus accentul pe măsurile care urmează a fi adoptate pentru o schimbare semnificativă în bine. În acest sens, s-a atras atenția că se impune, de urgență, renunțarea la practicile potrivit cărora, în afară de exigențele impuse de UE, există și alte condiții impuse de autoritățile române, inclusiv multă formularistică, fapt ce poate îngreuna eliberarea avizelor care să permită finanțarea unui volum cât mai mare de proiecte. Totodată, s-a relevat că obținerea aprobărilor de la Bruxelles depinde, într-o măsură decisivă, de calitatea proiectelor. Nu este cazul să intrăm în detalii pe această temă. Informațiile curente pe care le publicăm în CECCAR Business Magazine oferă date dintre cele mai elocvente privind procesul de accesare și utilizare a fondurilor europene.

Pe un plan mai larg, întreaga problematică pe care o examinăm este subsumată ideii avansate de comisarul european care a subliniat că „anul 2018 este absolut special pentru atragerea de fonduri europene deoarece, în acest interval, se elaborează proiectul de buget al UE pentru următorul exercițiu financiar, respectiv perioada 2020-2027. Singura «armă» pe care o are un stat pentru a obține o alocare bugetară mai bună, după 2020, este aceea de a folosi, în prezent, cât mai mulți bani din volumul total alocat pentru anii 2014-2020”.

Din această perspectivă, putem să vorbim și despre „un nou început” în demersurile îndreptate spre creșterea rapidă a volumului fondurilor accesate. Caracterul anului în care ne aflăm, ca punct de inflexiune între cele două perioade ale exercițiului financiar al UE, ar fi de natură să determine toți factorii implicați, de la firme la autorități locale, de la ministere și alte instituții centrale ordonatoare de credite până la Guvern și Parlament să acționeze coerent și concordant pentru diminuarea ponderii și impactului elementelor de frânare a procesului de accesare și pentru fructificarea experiențelor pozitive care au determinat, per total, ca în ultimii 10 ani România să beneficieze de 45,7 miliarde de  euro fonduri europene nerambursabile. Bineînțeles, se cer luate în considerare și contribuțiile României, în respectiva perioadă, la bugetul comunitar. Dacă scădem din suma totală aceste contribuții, rămân 30,4 miliarde euro.

Important este, mai presus de toate, faptul că acești bani (avem în vedere exclusiv cazurile de gestionare adecvată a fondurilor) au contribuit direct la sporirea întregului produs intern brut al României în perioada 2007-2016 cu cel puțin 1,5 puncte procentuale. Este exact segmentul de timp în care PIB pe locuitor a sporit în România de la 39,3% față de media UE la 58,2%. În context, nu este, credem, lipsit de interes să precizăm că reuniunea de la București, la care s-au examinat aspectele prezentate, a avut ca obiectiv principal conturarea unui răspuns la întrebarea: „Cum conectăm România la resursele UE în anul centenar?”. O parte a răspunsului a fost sintetizată în comentariul de față. Ceea ce ne poate asigura „un nou început” vizează trecerea neîntârziată la acțiune, prin conștientizarea faptului că „mingea se află pe terenul nostru” și depinde, în principal, de noi să obținem succesul posibil și necesar pe acest „teren” al competiției cu noi înșine.