Au fost aprobate Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice
Numărul 22-23, 13-26 iunie 2017 » Curier legislativ
Planul de rambursare a datoriilor va ține cont de nivelul de trai rezonabil și de nevoile de locuit ale debitorului
Executivul a aprobat, printr-o Hotărâre, Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Documentul stabileşte modalitatea de desfășurare a ședințelor de conciliere, modul de comunicare cu debitorul și creditorii, tipurile de onorarii pentru administratorul procedurii și lichidator, precum și cuantumul minim și maxim al acestor onorarii.
Potrivit actului normativ, deschiderea procedurii de insolvență se va face pe baza unei cereri pe care debitorul persoană fizică o poate depune personal sau prin poștă, cu confirmare de primire sau pe e-mail cu semnătură electronică certificată, la comisia de insolvență la nivel teritorial din județul în care își are domiciliul sau reședința de cel puțin şase luni. În termen de cinci zile de la data primirii cererii, va avea loc o ședință de ascultare a debitorului. Dacă debitorul este persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, ascultarea va avea loc cu asigurarea unui interpret în limbaj mimico-gestual.
Administratorul procedurii verifică creanțele, în baza informațiilor transmise atât de creditori, cât și de debitori. Creanțele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate într-un tabel preliminar la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naționale a României (BNR) la data deschiderii procedurii insolvenței, exceptând cazurile în care legislația specială cuprinde prevederi diferite.
„Planul de rambursare prezentat de administratorul procedurii de insolvență trebuie să fie fezabil și să țină cont de perspectivele reale de redresare și circumstanțele aplicabile debitorului. În acest sens, normele metodologice aprobate de Guvern detaliază reperele la care comisia de insolvență la nivel central se va raporta pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil și pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor și familiilor acestora, în situația insolvenței persoanelor fizice”, precizează Executivul, într-un comunicat.
- valoarea coșului minim lunar de consum, stabilit în baza informațiilor primite de la Institutul Național de Statistică și/sau Institutul pentru Calitatea Vieții;
- particularitățile de ordin financiar, structura pieței forței de muncă;
- valoarea minimă a cheltuielilor profesionale și/sau de școlarizare;
- prețul utilităților, al alimentelor și al produselor de bază;
- componența și structura familiei debitorului, ținând cont și de persoanele aflate în întreținerea debitorului și de cele cu care conviețuiesc;
- existența unor situații speciale de sănătate, integritate fizică, dizabilități în cazul debitorului ori al persoanelor aflate în întreținere sau cu care conviețuieşte;
- cheltuielile minime legate de funcționarea și întreținerea unui vehicul indispensabil;
- cheltuielile minime necesare pentru creșterea, îngrijirea și educarea copilului aflat în întreținerea debitorului, raportat la vârsta copilului;
- exigențele minimale ale unei locuințe convenabile pentru debitor și persoanele aflate în întreținerea sa sau cu care conviețuiește.
Planul de rambursare astfel elaborat este transmis comisiei de insolvență de către administratorul procedurii, pentru a fi evaluată fezabilitatea lui, în termen de 15 zile.
Actul normativ stabilește, totodată, că ședințele de conciliere între creditor și debitor trebuie să servească exclusiv intereselor legitime ale părților și că niciuna dintre părți nu poate impune celeilalte părți o soluție.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național