Incontestabil, experții contabili și contabilii autorizați au, comparativ cu cei de alte profesii, marele avantaj că știu exact despre ce este vorba în materie de „construcție” a bugetului la scară națională, că nu trebuie să li se explice conținutul noțiunii de buget general consolidat. Din această perspectivă le este și mai lesne să identifice abordările inadecvate, de pe poziții de partizanat politic, și să-și concentreze atenția asupra unor teme de fond.

Deocamdată, până nu vor fi elaborate proiectele de lege referitoare la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul în curs, este inoperant să ne pronunțăm. La fel, trebuie așteptate concluziile verificărilor pe tema nerealizării cotelor de venit în anul precedent, inclusiv a soluțiilor care au stat la baza celor două rectificări bugetare pozitive din 2016. A intra în polemici, în absența datelor strict necesare pentru evaluări corecte, este contraproductiv. Cum s-ar spune, „actele vorbesc”!

Conjunctura politică de la cumpăna anilor, întârzierea învestirii actualului Guvern, depășirea de către Cabinetul precedent a termenelor legale de adoptare a bugetului public, precum și alte situații specifice unui final de an electoral au avut ca efect stările de fapt din prezent. Realitatea nu poate (nu trebuie) să fie interpretată în tot felul de chipuri. Faptul rămâne fapt: țara a intrat în anul 2017 fără bugetele de stat și asigurărilor sociale de stat aprobate de Parlament. În asemenea împrejurări de nedorit se recurge la prevederile constituționale (art. 138 din Legea fundamentală), care stipulează următoarele: „Dacă legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete”.

Am putea aprecia că aceasta este o soluție de avarie. Mai ales în condițiile în care noile bugete coincid și cu demararea unei guvernări, lucrurile se complică. S-a văzut și în cazul intrării în vigoare și, respectiv, al prorogării unor prevederi din Codul fiscal, modificat și completat. Este vorba, aici, și despre politici bugetare care trebuie să se regăsească în proiectele ce se elaborează în prezent. Este nevoie de calcule laborioase, de noi corelări, de noi ținte privind, deopotrivă, veniturile și cheltuielile, astfel încât să corespundă obiectivelor Programului guvernamental.

Cu toate acestea, nu trebuie inventată „apa caldă”. Există o vastă experiență în materie de construcție bugetară, specialiști de marcă s-au format în ani buni, iar dacă opțiunile de politici publice sunt clare, operațiunile – să le zicem – tehnice se pot desfășura cu succes.

Cred că nu putem împărtăși punctele de vedere potrivit cărora sporurile de salarii pentru anumite categorii de bugetari, majorările de pensii, facilitățile pentru studenți, simultan cu unele reduceri de taxe și impozite, au implicit un impact bugetar negativ. Pe de-o parte, se cuvine să ținem seama că, în cazul salariilor majorate, se creează condiții pentru creșterea proporțională a încasărilor din taxe și impozite, fiind compensată o parte a cheltuielilor evocate sau a volumului mai mic de încasări într-o anumită fază a execuției bugetare. Dar foarte important este că mai mulți bani în buzunarele concetățenilor noștri înseamnă și consum mai mare, ceea ce trebuie să se reflecte și în volumul încasărilor de TVA. Pe de altă parte, noile stimulente de care beneficiază întreprinzătorii, mai ales cei din ramurile de vârf, înseamnă premise favorabile pentru un spor substanțial de valoare adăugată.

Prin urmare, analizele trebuie să fie suficient de nuanțate, de detaliate pentru a se putea formula concluzii în cunoștință de cauză. Remarca este valabilă nu numai în cazul situațiilor amintite. Pe întreaga arie a prevederilor bugetare, la capitolele venituri și cheltuieli, pentru fiecare ordonator principal de credite, se concretizează viziunea de politică bugetară pe care o are noul Guvern. Nu este cazul să emitem nici judecăți de valoare și nici să facem procese de intenție. Profesioniștii contabili vor studia, cu siguranță, proiectele pe care le va propune Guvernul, astfel încât abia după aceea se vor putea pronunța deplin lămuriți. Spiritul constructiv care a caracterizat și caracterizează Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România se manifestă, și de această dată, pentru că miza o constituie nu polemicile sterile, ci interesul public, interesul național. Dacă acest spirit va domina atât procesul construcției bugetare, cât și dezbaterile parlamentare, atunci, cu siguranță, vom avea, cu toții, de câștigat. În caz contrar, vom pierde cu toții. Aceasta este adevărata miză: modul în care va arăta, la propriu și la figurat, „contul profit și pierdere” la scară națională.