Hospitality Culture Institute: Valoarea pieței restaurantelor din București se ridică la 4,89 miliarde de lei
Numărul 10, 20-26 martie 2018 » Analize și sinteze
Valoarea totală anuală a pieței de mâncare gătită în cinci dintre cele mai mari orașe din România este de 7,24 miliarde de lei, iar din aceasta, peste 67% este reprezentată de București cu 4,89 miliarde de lei, arată datele Hospitality Culture Institute.
Din totalul acestei piețe, aproximativ 46% este deținut de segmentul restaurantelor standard, cu mese (sitting). „45% dintre români nu optează pentru oferte atunci când mănâncă la restaurant. Însă, peste 20% dintre aceștia preferă meniurile de tip combo (mâncare+băutură/desert)”, afirmă autorii studiului. Dacă specificul românesc predomină ca opțiune pentru majoritatea consumatorilor, în alegerea localului, amplasarea acestuia contează mai mult decât specificul. Jumătate dintre cei intervievați au declarat că, la o ieșire la restaurant, chetuiesc între 30 și 50 de lei și că, în general, valoarea produselor este considerată ca fiind una acceptabilă.
Potrivit studiului, peste 52% dintre respondenți mănâncă în oraș sau comandă mâncare acasă determinați de foame și lipsa timpului necesar gătirii.
Din totalul populației cu vârsta de peste 18 ani, 87% dintre bucureșteni, respectiv 81% dintre cei intervievați care locuiesc în provincie au luat masa în oraș sau au comandat mâncare acasă cel puțin o dată în ultimele șase luni. Studiul Hospitality Culture Institute a fost realizat în luna ianuarie a acestui an pe un eșantion de 800 de persoane majore din București, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov și Iași care au luat masa în oraș în ultima jumătate de an.
(Copyright foto: gregorylee / 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național