Dobânda-cheie se menține la 1,75% pe an; rata dobânzii pentru facilitatea de depozit crește la 0,75%; rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 2,75%

• menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an;
• îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1 puncte procentuale, de la ±1,25 puncte procentuale. Astfel, începând cu 8 noiembrie a.c., rata dobânzii pentru facilitatea de depozit crește la 0,75%, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare se reduce la 2,75%;
• gestionarea fermă a lichidității din sistemul bancar;
• păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației în septembrie, ușor peste nivelul prognozat

Rata anuală a inflației a crescut în luna septembrie la 1,77% (de la 1,15% în luna august), ușor peste nivelul prognozat, reintrând în interiorul intervalului de variație al țintei staționare, în linie cu anticipațiile, se arată într-un comunicat al BNR. Creșterea a fost determinată, în principal, de ascensiunea prețurilor volatile ale produselor alimentare și de majorarea prețului combustibililor ce a reflectat creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului și a accizei la carburanți, precum și de accelerarea inflației de bază.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a mărit la 1,8% în septembrie, de la 1,6% în august, depășind, de asemenea, nivelul prognozat. Majorarea a fost efectul atât al prețurilor produselor alimentare procesate, cât și al tarifelor serviciilor, în timp ce produsele nealimentare au avut o influență marginală.

În luna septembrie a.c., rata medie anuală a inflației IPC și-a consolidat valoarea pozitivă până la 0,4%, de la 0,2% în luna august; calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, media anuală a crescut la 0,5%, de la 0,3% în luna anterioară.

Potrivit BNR, datele revizuite privind creșterea economică în trimestrul II 2017 reconfirmă accelerarea dinamicii anuale a PIB real până la 6,1% (față de 5,9% estimată anterior și 5,7% în trimestrul I). Plusul de ritm s-a datorat aproape integral variației stocurilor și consumului privat. Acesta și-a consolidat contribuția majoritară la creșterea PIB (până la 5,4 puncte procentuale), în condițiile în care dinamica sa anuală s-a mărit la 7,5% sub impulsul măsurilor fiscale și salariale. Aportul exportului net la evoluția PIB a redevenit negativ, pe fondul decelerării dinamicii anuale a exporturilor de bunuri și servicii și al ușoarei accelerări a celei aferente importurilor.

Deficitul de cont curent a depășit, după șapte luni, nivelul înregistrat în întregul an 2016

Deteriorarea balanței comerciale a condus la menținerea tendinței de amplificare a deficitului de cont curent, a cărui valoare cumulată pe primele 8 luni s-a ridicat la peste 4 miliarde euro, depășind încă din luna iulie nivelul corespunzător întregului an precedent. Datele statistice aferente lunii august arată consolidarea tendinței ascendente a producției industriale, intensificarea activității din comerț și servicii, precum și revenirea în teritoriu pozitiv a dinamicii anuale a lucrărilor de construcții.

„În luna octombrie, condițiile monetare au fost mai puțin acomodative, date fiind ajustarea ascendentă semnificativă a cotațiilor relevante ale pieței monetare interbancare, precum și ușoara apreciere a leului față de moneda europeană”, subliniază BNR. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se accelereze în luna septembrie, până la 7,3%, în principal pe seama componentei în lei (17,1%) și a segmentului societăților nefinanciare. Ponderea creditului în lei s-a majorat până la 61,4%, evoluție care certifică și asigură o mai bună transmisie a politicii monetare.

Perspectivă de accelerare semnificativă a inflației pe orizontul scurt de timp

În recenta ședință, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2017, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noul scenariu al prognozei evidențiază perspectiva accelerării semnificative a inflației pe orizontul scurt de timp, succedată de o temperare a acesteia începând cu ultimul trimestru al anului 2018. Astfel, față de raportul precedent, traiectoria ratei anuale prognozate a inflației a fost revizuită sensibil în sens ascendent pe termen scurt, aproape exclusiv ca urmare a acțiunii recente și anticipate a unor factori pe partea ofertei și ușor în sens descendent pe cel de-al doilea segment al orizontului de proiecție.

Incertitudini și riscuri

Incertitudinile și riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern și extern, menționează BNR. Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale și de venituri, inclusiv în contextul incertitudinilor privind construcția bugetului public pentru anul 2018, de perspectiva evoluției prețurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) și a celor volatile ale produselor alimentare.

Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile și riscurile legate de creșterea economică în zona euro și pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar și de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED).

Date fiind evaluările actuale, informațiile disponibile în prezent, dar și noile surse de incertitudine, Consiliul de administrație al BNR a hotărât continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1 puncte procentuale, de la ±1,25, și gestionarea fermă a lichidității din sistemul bancar. Începând cu 8 noiembrie a.c., rata dobânzii pentru facilitatea de depozit crește la 0,75%, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 2,75%. De asemenea, CA al BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.

„Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse. BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune”, precizează BNR.

Conform calendarului anunțat, următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea la 8 ianuarie 2018.