Data de 24 iunie a fost proclamată Ziua Universală a Iei. S-a consacrat, astfel, în lumea mondială a modei, un brand românesc de incontestabilă valoare pe cele mai diverse planuri – de la mesajul folcloric până la cele mai exigente principii de ordin estetic, de la cultura tradițională până la business-ul de mare succes.

Putem să vorbim despre „marșul triumfal al iei” pe întregul glob pământesc ca efect al strădaniilor unor concetățeni care au dorit și au știut să valorifice, într-o manieră exemplară, una dintre cele mai reprezentative creații vestimentare populare românești. Cu participări la prezentări de modă în străinătate, la început modeste (în urmă cu un deceniu), apoi din ce în ce mai frecvente și de mai mare amploare, s-a ajuns ca ia românească să fie tot mai cunoscută și apreciată, atât de specialiștii în materie de fashion, cât și de cercuri tot mai largi de consumatori. O contribuție importantă la promovarea iei au avut-o și o au interpreții și formațiile de muzică populară care poartă costumele tradiționale românești.

Drumul de la „necunoscut” la „celebritate” specific oricărui brand autentic n-a fost – în cazul iei românești – nici foarte scurt și nici lipsit de dificultăți. Dintr-un anumit punct de vedere, reprezintă și un model de marketing care îmbină cele opt funcții de bază ale științei și artei de a „vinde și cumpăra”: analiza piețelor potențiale, cunoașterea nevoilor și preferințelor consumatorilor, planificarea produsului (pornind de la idee și ajungând la bunuri și servicii), planificarea promovării, planificarea prețului, planificarea distribuției, dezvoltarea organizațională a rețelei de la produs la magazin, managementul de profil, astfel încât să se obțină cote cât mai înalte de performanță.

S-ar putea spune că toate aceste aspecte sunt… prozaice, când, pe fond, este vorba despre cultură, despre arta populară, adică despre esența folclorului, despre poezia artei autentice. Fără îndoială, succesul iei românești ar fi fost imposibil dacă n-ar fi vorba despre valori autentice, despre frumosul autentic, despre meșteșugul autentic, despre un ansamblu armonios de virtuți estetice. Dar, oare câte asemenea valori au rămas în anonimat din pricina nepriceperii și chiar a dezinteresului? Bunăoară, ce s-a întâmplat duminică, 13 mai a.c., când – potrivit unei legi adoptate în Parlamentul României în 2015 – urma să se sărbătorească Ziua Națională a Costumului Tradițional? Cine s-a ocupat de popularizarea unei asemenea legi? Cine, când, unde a organizat manifestări dedicate acestei zile?

Din fericire, cu ia românească lucrurile au stat altfel, inclusiv în plan internațional. Au avut loc prezentări la târguri și expoziții din numeroase țări, s-au inițiat seri festive la Parlamentul European și în mai multe ambasade ale României, s-au asigurat participări la parade ale modei de înalt prestigiu. Rezultatele se văd, sunt palpabile.

În acest an centenar au avut loc asemenea participări la parade ale modei din Barcelona, Copenhaga și Dubai și este programată o „străpungere” la Las Vegas. Paris, Londra, Roma și Berlin sunt, de asemenea, destinații „clasice” pentru prezentările de ii românești. Este cât se poate de îmbucurător faptul că, de la an la an, se îmbogățesc colecțiile prezentate, astfel încât se asigură și o arie largă de acoperire a zonelor folclorice, din Suceava până în Gorj, din Constanța până în Maramureș, din Timiș până în Vrancea. Fiecare zonă are specificul ei, de la croiala iei la figurile geometrice, de la jocurile de culori ale broderiei la podoabele diverse, cusute cu deosebită măiestrie. Această diversitate a atras și atrage numeroși cumpărători, unii dintre ei devenind deținătorii unor adevărate colecții de ii.

Așadar, 24 iunie, Ziua Universală a Iei. Un motiv de satisfacție că un brand românesc s-a impus în lume, o dovadă palpabilă a faptului că, prin inițiativă, competență, prin patriotismul bazat pe fapte este posibil să se obțină și astfel de performanțe artistice și… comerciale.