Persoane fizice și juridice, instituții publice, muzee ori bănci sau guverne din toată lumea pot de-acum să-și depoziteze fotografii, documente, imagini cu anumite opere de artă, parole și diferite alte lucruri pe care le doresc în seifuri digitale care beneficiază de o securitate cibernetică la cel mai înalt standard, prin proiectul Enkivers, lansat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București, în colaborare cu InfoCons, relatează Agerpres.

„Pe modelul în care ne ducem într-o gară, mergem la o bancă sau mergem la un magazin și ne lăsăm într-o cutie securizată cu o cheie bagajul, portmoneul, valorile, mâncarea sau ce mai avem noi acolo, cred că astăzi acest mecanism de a fi în format electronic aduce pentru fiecare dintre noi, în calitatea noastră de cetățeni planetari, un tools, o soluție și un instrument viabil, simplu și eficient, la un standard european, în parteneriat cu o entitate publică extrem de importantă în România și la nivelul Uniunii Europene. (...) Astăzi am făcut lansarea. Începând din 1 ianuarie vor fi trimise adrese oficiale către toate muzeele din lume, către toate instituțiile publice din lume, către camerele de comerț din fiecare țară din lume și, nu în ultimul rând, către asociațiile patronale și profesionale, dar și către organizațiile de protecție a consumatorului, asociații de părinți și toți care ar trebui să știe că există acest seif care este în norme de securitate înalte, ca fiecare să aibă informația și să decidă în cunoștință de cauză”, a declarat președintele InfoCons, Sorin Mierlea, la evenimentul de lansare a proiectului Enkivers.

La rândul său, directorul general al ICI București, Adrian-Victor Vevera, a precizat că ideea proiectului a pornit de la necesitatea ca, într-o lume digitală, să ai un spațiu de depozitare protejat dedicat pentru „documente, imagini, idei și gânduri” - toate în format digital - pe modelul seifurilor din bănci.

„Când am pornit cu acest proiect, am pornit de la necesitatea pe care noi am identificat-o într-o lume cât mai digitală, în care lumea folosește tehnologiile digitale și automat și o parte din amintiri sunt în zona digitală, de a avea un spațiu în care să ți le depozitezi, care să poată să fie ceva în afara cloud-ului pe care ți-l oferă toți marii operatori - și care este un spațiu comun - să fie un spațiu dedicat celui care vrea să îl folosească și în care să poată să aibă acces doar el, pe baza credențialului pe care îl primește în clipa care și-a deschis acest abonament și în care să poată să își stocheze sub formă digitală tot acest spectru de produse, de la documente, imagini, idei, gânduri. Tot ceea ce dorește, în forma digitală, să existe în acest seif, exact cum băncile au casetele de valoare pentru a păstra în siguranță partea fizică a acestor obiecte, să existe și în partea digitală. În afară de asta, este mult mai ușor de accesat. Poți să-l accesezi de pe telefon, de pe tabletă, de pe laptop, de oriunde”, a explicat Vevera.

Pentru a putea avea acest seif digital, se accesează site-ul enkivers.com și se creează un cont. „Ne-am făcut contul, am dat click, am pus fotografia, am încuiat seiful, avem parola exclusiv doar noi și din acel moment știm că acea fotografie, acea imagine, acea amintire sau acel document este în deplină securitate și siguranță. Nu în ultimul rând, va avea data certă - dacă dorești să o folosești după aceea - pentru a obține beneficii sau pentru a demonstra faptul că la data, la ora, la minutul și la secunda respectivă a fost depus, ca astfel să poți face dovada că dacă altcineva - vecinul - a copiat fotografia și se duce undeva, să poți demonstra că prima fotografie făcută a fost de tine”, a spus Mierlea.

Vevera a subliniat și el că seiful digital poate fi folosit și pentru protecția proprietății intelectuale. „Încărcarea documentelor se face foarte ușor și până la urmă ai un spațiu în care vei ține în siguranță toate aceste lucruri. Plecând de la această idee, am ajuns și la acea de dată certă, pentru că este dorința fiecăruia de a avea întâietatea sau a avea unicitatea unei clipe, a unei idei ș.a.m.d., de la partea de drept, care înseamnă proprietate intelectuală, până la ceea ce ține de de sentimentele fiecăruia”, a transmis șeful ICI.

Potrivit acestuia, Enkivers este un proiect care „aduce la masă” competențele ICI București pe zona tehnică, pentru că este dezvoltat în cadrul Laboratorului de Forensic Digital din cadrul institutului, cu bunele practici dezvoltate de InfoCons.

„Ceea ce vedem în contextul actual național, dar și internațional, este că informația care este validată, informația care este certificată, devine din ce în ce mai importantă, pentru că fără ea nu putem să creăm nici știri, nici produse care să fie durabile și, așa cum s-a mai spus, se poate crea un seif digital. (...)”, a subliniat Vevera.

Prețul unui abonament anual pentru un astfel de seif digital este în jur de 25-30 de euro/an.

„Prețurile pe an vor fi undeva pe la 25-30 euro, convertiți în moneda națională a fiecărei țări de unde se găsește. Se face un abonament anual, după aceea poți să-ți deschizi mai multe seif-uri, dacă vrei mai multă cantitate. Eu cred că fiecare dintre noi, în calitatea noastră de cetățeni, persoane fizice sau persoane juridice, chiar și instituții publice, muzee, care vor să-și depoziteze anumite imagini cu anumite opere de artă, cu anumite lucruri pe care le doresc într-o securitate cibernetică la cel mai înalt standard, din India sau din Norvegia, din Statele Unite sau din Japonia, au astăzi un sistem simplu, facil, accesibil imediat și la îndemâna fiecăruia. (...) Nu aveam niște seifuri la nivelul acesta cu un grad de securitate și siguranță înaltă, care să fie gestionate sub auspiciile unei autorități aproape publice, cum este ICI, în coordonarea statului român”, a precizat Sorin Mierlea.

Fondurile din abonamentele plătite sunt venituri comune ale ICI și InfoCons, însă cea mai mare parte din acestea va merge la institut, pentru că acesta se ocupă de securitate, mentenanță, servere și „tot ceea ce înseamnă buna funcționare a acestui mecanism”. În schimb, InfoCons va folosi sumele pentru promovarea proiectului, comunicare și informare.

Directorul general al ICI București a afirmat că informațiile depozitate în seifurile digitale nu sunt vizibile pentru nimeni, ci doar pentru cel care deține contul. „Noi, ca operatori, nu vedem informația. Este o tranzacție total opacă față de noi ceea ce se depune, cum se depune, iar partea de generare a parolei de început este total între cel care devine client și serviciu. Noi, ca operatori, nu avem acces la informațiile din seif, nu avem acces la comunicarea clientului cu seiful, doar la volumul de informație din punct de vedere al megabiților, gigabiților. Pornind de la treaba asta, noi credem că va fi și pentru zona bancară foarte bună, dar și pentru cetățean care va avea, de exemplu, un loc unde să-și stocheze parolele de la toate dispozitivele pe care le are și va avea o singură parolă cu care va deschide (seiful digital - n. r.) și le va putea vizualiza. Băncile vor putea să își dubleze partea de casete de valoare și pe zona digitală cu aceste seifuri digitale pe care să le pună la dispoziția clienților.(...)”, a transmis el.

În cazul în care deținătorul unui astfel de seif nu mai dorește să plătească abonament, după o perioadă informațiile vor fi șterse. „Ele vor rămâne într-o stare de pending o bucată de timp, timp în care se va încerca să se ia legătura cu cel care este dat ca dată de contact - nu ne interesează persoana, ne interesează data de contact sub forma unui mail sau o altă formă de accesare - după care, așa cum se întâmplă și cu casetele de valori, cu depozitele de produse, ele vor fi pur și simplu distruse”, a mai spus Adrian-Victor Vevera.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)