Cererea de energie se va reduce anul acesta cu 5% și emisiile de CO2 cu 7%, ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, care va avea efecte de durată și va modifica tendințele pentru următorul deceniu. Acestea sunt principalele estimări ale Agenției Internaționale a Energie (IEA), care, în raportul său anual privind perspectivele, prezintă patru scenarii diferite în contextul multelor incertitudini legate de recuperare și al posibilității de a fi elaborate politici pentru accelerarea tranziției energetice, relatează agenția EFE, preluată de Agerpres. În scenariul cel mai apropiat pentru 2020, an în care investițiile în sectorul energetic se vor prăbuși cu 18%, IEA estimează că la nivel global consumul de petrol va scădea cu 8%, cel de cărbune cu 7% și cel de gaze naturale cu 3%, în timp ce energia regenerabilă va înregistra un ușor avans.

Contribuția mai mică a combustibililor fosili va reduce emisiile de dioxid de carbon (CO2), care vor reveni la nivelul din urmă cu un deceniu, deși poluarea nu va scădea în aceeași măsură în cazul metanului, un alt gaz cu efect de seră.

Dacă înainte de pandemie agenția estima o creștere a cererii de energie de 12% în perioada 2019-2030, acum a revizuit în scădere acest procentaj la 9%, în cazul în care economia globală va reveni în 2021 la nivelul de dinaintea crizei, și la 4% dacă acest lucru nu se va întâmpla până în 2023.

În ambele scenarii, creșterea se va concentra pe producția de energie electrică din surse regenerabile (80% din total până în 2030) și, în mod special, pe energie solară, ale cărei costuri de generare sunt acum deja mai mici în multe țări față de cele ale centralelor pe cărbune și pe gaze.

Pe de altă parte, cărbunele va intra pe o pantă descendentă și aportul său la producția de energie în orizontul 2040 va scădea sub 20%, pentru prima dată de la începutul Revoluției Industriale.

IEA estimează că până în 2025 se vor închide unități de producție pe bază de cărbune de 275 gigawatti la nivel mondial, ceea ce reprezintă 13% din capacitățile existente în 2019, și asta se va întâmpla în special în SUA (100 GW) și în UE (75 GW).

Se vor deschide noi centrale de cărbune în țările asiatice în curs de dezvoltare, dar într-un ritm mult mai redus și acestea nu vor compensa nici pe departe închiderile.

Astfel, ponderea cărbunelui în generarea de electricitate va scădea de la 37% în 2019 la 28% în 2030 dacă se mențin politicile actuale și până la 15% dacă se produce o schimbare spre dezvoltarea durabilă și îndeplinirea prevederilor Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la mai puțin de 2 grade Celsius.

În ceea ce privește petrolul, autorii studiului recunosc faptul că există mai multe elemente de incertitudine. Aceștia consideră că până în 2030 consumul va înceta să avanseze, dar, de asemenea, subliniază că, în cazul în care recuperarea economică va întârzia, diferența ar putea fi de peste patru milioane de barili pe zi, cu o cerere mai mică de 100 milioane barili pe zi, nivelul din 2019.

Este clar că volumul de petrol utilizat pentru combustibili auto va scădea, deoarece motoarele sunt tot mai eficiente și pentru că vânzările de autoturisme electrice iau avans, menționează IEA. Cererea de petrol va veni tot mai mult din sectorul petrochimic.

În ceea ce privește gazele naturale, dacă politicile energetice se mențin, consumul global va crește cu 30% la orizontul anului 2040, ca urmare a utilizării în sudul și estul Asiei, unde de multe ori este un substitut pentru centralele pe cărbune în vederea diminuării poluării.

Noutatea raportului din acest an este aceea că, pentru prima oară, se preconizează un ușor declin al consumului de gaze naturale în țările dezvoltate.

IEA semnalează că, deși criza a redus emisiile de gaze cu efect de seră, există și riscul (din cauza unor investiții mai reduse) să fie întârziate multe decizii și politici pentru o tranziție energetică spre un viitor mai sustenabil.

Astfel, de exemplu, a calculat că, dacă infrastructurile energetice existente (centrale electrice și mașini în circulație) continuă să funcționeze ca și în trecut, aceasta va contribui la o creștere adițională a temperaturii globale de 1,65 grade.

AIE insistă în Planul său de Recuperare Sustenabilă că, prin investiții suplimentare de un trilion de dolari anual între 2021 și 2023 în rețelele electrice, în electricitate cu emisii reduse și în eficiență energetică, 2019 va rămâne anul cu nivelul maxim de emisii de CO2 din istorie.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)