Directorul executiv al Agenției Internaționale a Energiei (IEA), Fatih Birol, a avertizat că iarna 2023-2024 ar putea fi chiar mai dificilă decât cea care urmează în ceea ce privește prețurile la gaze, relatează agenția EFE, preluată de Agerpres. „Următoarea iarnă ar putea fi inclusiv mai dificilă decât aceasta. Trebuie să începem deja să ne pregătim pentru următoarea iarnă”, a spus Birol la sosirea la un consiliul informal al miniștrilor Energiei din țările Uniunii Europene, care are loc la Praga.

El nu a respins în mod direct posibilitatea introducerii unui plafon pentru prețul importurilor de gaze în UE, așa cum propun 17 state state, printre care Belgia, Franța, Italia, Polonia sau Spania, dar la care se opun Germania, Țările de Jos, Estonia, Austria sau Ungaria.

„Dacă se va introduce, ar trebui să fie la un nivel la care Europa să nu utilizeze avantajul său pe piețele internaționale, în special anul viitor, când piețele vor fi și mai presate”, a spus oficialul IEA.

Țările care susțin această măsură cred că este esențial ca UE să-și arate importanța pe piața globală, fiind un mare cumpărător internațional, în timp ce statele care o resping consideră că poate compromite securitatea aprovizionării și că este mai bine să se negocieze cu furnizori fiabili.

Este poziția pe care o susține și secretarul german de stat pentru Acțiuni Climatice, Sven Giegold, care a semnalat că dezbaterea privind un plafon pentru prețul gazelor "este confuză", pentru că vorbește despre diferite opțiuni și, în plus "puțină lume cere un plafon simplu pentru gazul natural lichefiat".

"Experții sunt de acord că piața de GNL este globală și dacă limităm prețul gazului la un nivel destul de scăzut nu vom primi niciun gaz", a spus el, pentru ca ulterior să semnaleze că este diferit cazul gazoductelor, pentru că există o relație între piața spot și piața pe termen lung și "problema este găsirea unei forme de a decupla aceste două prețuri".

"Situația este mult mai bună decât credeam în primăvară că va fi. Există problema prețurilor, dar e secundară", a spus, la rândul său, ministrul estonian al Energiei, Riina Sikkut.

"Trebuie să vorbim cu furnizorii noștri de încredere, de la Norvegia la Statele Unite sau Qatar, pentru că acestea sunt țările care pot atenua presiunea pe securitatea aprovizionării și pe partea de prețuri, și este pasul logic care trebuie făcut primul", a afirmat și ministrul austriac de resort, Leonore Gewessler.

La rândul său, ministrul Petrolului și Energiei din Norvegia, Terje Aasland, a declarat că țara sa 'nu recomandă un plafon pentru prețul gazelor". "Cred că soluția este construirea unui cadru comercial. Sugestia noastră este să continue discuțiile", a subliniat oficialul norvegian.

Oricum, directorul executiv al Agenției Internaționale a Energiei a semnalat că este fundamentală "solidaritatea între țările UE" pentru a face față crizei gazelor. "Dacă eșuăm în acest test, implicațiile ar putea merge mult mai departe decât sectorul energetic", a punctat acesta.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)