Oferta globală de petrol va depăși semnificativ cererea, cel puțin în primul semestru al acestui an, potrivit Agenției Internaționale a Energiei (IEA), care recunoaște că în a doua jumătate a anului avansul consumului va reprezenta o provocare, în special ca urmare a incertitudinilor legate de ce se va întâmpla cu petrolul rusesc, relatează agenția EFE, preluată de Agerpres. În raportul său anual privind piața petrolului, publicat zilele trecute, IEA semnalează că, pe parcursul anului, cererea va crește, de la doar 710.000 barili pe zi în primul trimestru la 2,6 milioane în cel de-al patrulea.

Per total, creșterea va fi de 2 milioane barili pe zi, în medie, în 2023, sub cea de 2,3 milioane din 2022, și va conduce la un nou record, la nivel mondial urmând să fie "absorbiți" 102 milioane de barili pe zi.

Cherosenul utilizat de avioane va fi principalul factor de creștere a consumului global de petrol anul acesta, cu 57% din total. Motivul este reluarea multor zboruri interne în China, după ridicarea restricțiilor impuse din cauza pandemiei, și, în general, recuperarea progresivă a activității după colapsul determinat de izolare la nivel mondial în 2020.

IEA subliniază că numărul de zboruri a crescut de la o medie de 98.000 pe zi, în decembrie 2022 (89% din numărul de zboruri din 2019, înainte de pandemie) la 107.000 în februarie, ceea ce reprezintă un nivel cu doar 1,4% sub cel din 2019.

În ceea ce privește oferta de petrol, în februarie aceasta a crescut cu 830.000 de barili, până la 101,5 milioane, datorită, în special, SUA și Canadei, în timp ce OPEC+ a avut un aport cu 180.000 barili pe zi mai mare față de ianuarie.

Experții IEA estimează că țările producătoare care nu fac parte din cartelul format din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și partenerii săi (OPEC+) vor scoate anul acesta, în medie, 1,6 milioane de barili pe zi pe piață. Cantitatea este suficientă pentru a acoperi cererea din primul semestru, dar ar putea să nu fie suficientă în a doua jumătate a anului, în contextul avansului estimat al consumului.

Una dintre cheile pentru a clarifica această necunoscută este Rusia. Producția sa în februarie s-a menținut aproape de volumele de dinainte de invazia în Ucraina, dar exporturile sale au scăzut cu peste 500.000 de barili pe zi, la 7,5 milioane. Motivul este faptul că furnizările în țările Uniunii Europene s-au redus la 580.000 barili pe zi, cu 760.000 mai puțin, într-o lună. În ultimul an, Rusia a trebuit să găsească noi piețe pentru 4,5 milioane de barili pe zi, cantitate pe care o vindea în țările care i-au aplicat sancțiuni, din UE, Asia sau America de Nord.

Alternativele le-a găsit în special în India și China, care, în februarie, au atras 70% din exporturile de petrol rusesc, care au reprezentat 40%, respectiv 20%, din achizițiile de petrol ale acestor țări. Procentele determină AIE să se îndoiască de faptul că India și China se simt confortabil cu aceste niveluri de dependență de un singur furnizor, la fel cum se îndoiește și că va mai exista atâta apetit pentru producția din Rusia după aplicarea sancțiunilor occidentale.

Autorii studiului menționează că luna trecută veniturile din petrol ale Rusiei au fost de 11,6 miliarde euro, cu 2,7 miliarde mai puțin față de ianuarie. Această sumă reprezintă jumătate din cât obținea înainte de invazia în Ucraina.

Un alt element care va determina dacă piața globală va continua să aibă o marjă de aprovizionare confortabilă este nivelul rezervelor, care în prezent este destul de ridicat.

În ianuarie, aceste rezerve au crescut cu 52,9 milioane barili, până la aproape 7,8 miliarde, nivelul cel mai ridicat începând din septembrie 2021. În plus, datele preliminare din februarie semnalează un nou avans.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)