Comisia Europeană (CE) lucrează la elaborarea unei prime liste comune a UE care va cuprinde jurisdicțiile fiscale necooperante, începând prin a prezenta o evaluare prealabilă („tablou de bord al indicatorilor”) a tuturor țărilor terțe în raport cu o serie de indicatori principali. Ulterior, statelor membre le revine sarcina de a alege țările care ar trebui analizate mai în detaliu în lunile următoare, astfel încât să poată fi identificate cu precizie cele care nu respectă normele în ceea ce privește impozitarea.

În ianuarie 2016, Comisia a lansat un proces în trei etape de stabilire a listei comune la nivelul UE în cadrul agendei sale mai ample de combatere a evaziunii și a fraudei fiscale. În abordarea problemelor legate de țările terțe care refuză să respecte normele internaționale de bună guvernanță în domeniul impozitării, o listă comună la nivelul UE a jurisdicțiilor necooperante va avea mult mai multă greutate în comparație cu actualul mozaic al listelor naționale. Totodată, o astfel de listă va împiedica entitățile care practică planificarea fiscală agresivă să abuzeze de neconcordanțele existente între diferitele sisteme naționale. „Obiectivul este publicarea listei definitive a jurisdicțiilor necooperante până la sfârșitul anului 2017. Statele membre și-au exprimat deja sprijinul pentru această abordare, care se bucură și de susținerea puternică a Parlamentului European”, se precizează într-un comunicat al CE.

Cum a fost elaborat tabloul de bord. Scopul tabloului de bord al Comisiei este să vină în sprijinul statelor membre pentru a determina țările cu care UE ar trebui să inițieze un dialog în ceea ce privește buna guvernanță fiscală. Acesta a fost conceput ca un punct de plecare și pentru a ajuta statele membre să ia decizii informate cu privire la țările pe care ar trebui să înceapă să le examineze. Au fost analizate toate țările terțe și jurisdicțiile fiscale din lume pentru a se determina riscul de facilitare a fraudei fiscale aferent fiecăreia. Această evaluare preliminară s-a bazat pe o gamă largă de indicatori neutri și obiectivi, printre care s-au numărat date economice, date legate de activitatea financiară, de structurile juridice și instituționale și de standardele elementare de bună guvernanță fiscală.

Ca prim pas, tabloul de bord prezintă informații concrete cu privire la fiecare țară, în raport cu trei indicatori neutri: legături economice cu UE, activități financiare și factori de stabilitate. Jurisdicțiile bine reprezentate în aceste trei categorii sunt apoi analizate în raport cu indicatorii de risc, cum ar fi nivelul de transparență sau utilizarea potențială a regimurilor fiscale preferențiale.

Evaluarea preliminară nu are ca scop să formuleze opinii cu privire la țările terțe și nici nu reprezintă o listă preliminară a UE. Anumite țări pot ocupa un loc fruntaș la nivelul indicatorilor tabloului de bord din diverse motive, chiar dacă nu reprezintă o amenințare pentru bazele de impozitare ale statelor membre. Scopul este acela de a ajuta statele membre să își restrângă aria de investigație atunci când trebuie să decidă asupra țărilor pe care le vor analiza mai în detaliu din perspectiva bunei guvernanțe fiscale, aceasta fiind următoarea etapă în procesul de elaborare a listei desfășurat de UE. UE va colabora îndeaproape cu OCDE în procesul de stabilire a listei și va lua în considerare evaluarea OCDE referitoare la standardele jurisdicțiilor în materie de transparență.

Etapele următoare. Evaluarea preliminară a fost prezentată experților din statele membre în cadrul Grupului de lucru al Consiliului pentru codul de conduită (impozitarea întreprinderilor) în data de 14 septembrie. Pe baza rezultatelor, Grupul de lucru pentru codul de conduită va decide asupra jurisdicțiilor care trebuie examinate, iar acestea ar urma să fie aprobate de miniștrii de finanțe înainte de sfârșitul anului. Examinarea țărilor selectate ar trebui să înceapă în ianuarie anul viitor, cu scopul de a obține o primă listă a UE conținând jurisdicțiile fiscale necooperante înainte de sfârșitul anului 2017.

Lista comună la nivelul UE este concepută ca o opțiune „de ultimă instanță”. Aceasta va fi un instrument utilizat în relațiile cu țările terțe care refuză să respecte principiile bunei guvernanțe fiscale, atunci când toate celelalte încercări de stabilire a unei colaborări cu aceste țări vor fi eșuat.